Pic�tura de otrav�: Genera�ia de sacrificiu �i genera�ia sacrificat�
Fete abia ie�ite din adolescen��, goale pe Internet. Liceene cu note maxime la �nv���tur� care se sinucid dup� certuri cu p�rin�ii sau �nghit bolduri �i sticl� pisat�, pentru c� a�a au v�zut pe Discovery sau �n telenovele. Focuri de arm� pentru a o convinge pe iubit� s� revin�. S�li de Internet �i baruri pline. Consum de b�utur� �i de droguri. Copii de opt ani prin�i c� sparg ma�ini. Copii care omoar� copii pentru c�teva sute de mii, dup� ce se cinstesc din bel�ug cu bere �n apartamentul p�rin�ilor pleca�i la munc�. �ntr-un cuv�nt: viitorul Rom�niei. De unde vine aceast� genera�ie? Dintr-o interminabil� perioad� de tranzi�ie. Cu jafuri de miliarde din banii no�tri, ai tuturor, cu exod masiv �n str�in�tate, cu oameni din ce �n ce mai s�r�ci �i mai cenu�ii. Dintr-o perioad� de tranzi�ie �n care ori de c�te ori cineva, oricine, �ndr�znea s� se revolte �i m�car s� �ntrebe c�nd o s� tr�iasc� mai bine, i se r�spundea c� asta e situa�ia: trebuie s� existe o genera�ie de sacrificiu pentru a trece de la ororile comuniste la dulcele huzur occidental. Nimeni nu ne-a spus �ns� c�, dup� genera�ia de sacrificiu, stigmat pe care mul�i dintre noi am ajuns s� ni-l asum�m poate mult prea repede �i u�or, va urma o genera�ie sacrificat�. Mai exact copiii no�tri. Copii ai unor p�rin�i s�raci, arunca�i de dezn�dejde �n bra�ele be�iei, fugari peste hotare �n c�utarea unei slujbe mai bune, sf�ia�i de griji �ntre �ntre�inere �i rata la banc�. Visul Occidentului, at�t de arz�tor �n epoca de trist� amintire �i chiar �n zorii Rom�niei de dup� Revolu�ia din '89, s-a destr�mat ne�ndur�tor de repede. Desp�r�ind familii, l�s�nd copii doar �n grija unor bunici care nu pot s� fac� fa�� unei realit��i care se poate cuantifica simplu �n doar trei coordonate: sex, droguri �i violen��. Ingrediente ale unei vie�i dezr�d�cinate amestecate, �n propor�ii diferite, de fiecare dintre adolescen�ii de ast�zi dup� pofta proprie. O Rom�nie condus� �nc� de trecut. Privind pofticios la o Europ� a f�g�duin�ei. La trecutu-�i mare, mare viitor
|