Directorii s�nt la m�na primarilor
• evaluarea sefilor de scoli va fi f�cut� de c�tre primar prin reprezentantul s�u, p�rinti, consilieri locali si c�tiva profesori • �ncep�nd din aceast� var�, dasc�lii �si vor g�si locuri de munc� �n scoli pentru un an sau pe perioad� determinat� • actualii titulari nu vor avea probleme • Descentralizarea �nv�t�m�ntului va �nsemna pentru reprezentantii sistemului o dependent� total� de autorit�tile locale. Primarii nu vor asigura doar bunul mers al scolilor, av�nd putere de decizie inclusiv la alegerea cadrelor didactice care s� predea, dar vor reusi s� �si spun� punctul de vedere inclusiv la evaluarea directorilor. Concret, acestia vor fi apreciati asupra muncii prestate de c�tre membrii consiliului de administratie din scoal�, din care vor face parte reprezentantul primarului, consilieri locali, doi p�rinti si cadre didactice al c�ror num�r va fi mai mic dec�t num�rul celorlalti membri ce vor reprezenta comunitatea si autorit�tile locale. Asta �nseamn� c� directorul care nu va colabora bine cu prim�ria va avea zile grele. Greu �i va fi si dac� la evaluarea activit�tii lui vor veni oameni mai putin priceputi sau r�u-intentionati. �n aceste conditii, �n scoli va trebui s� domneasc� pacea si linistea, nimeni s� nu supere pe nimeni. Asta e valabil doar �n directia scoal� - comunitate, pentru c� unit�tile vor functiona cu bani dati de prim�rie, contractele de management ale sefilor scolilor vor fi semnate de c�tre primar si tot acesta este cel care se va pronunta �n leg�tur� cu planul de scolarizare si alte decizii care tin de buna functionare a unit�tii de �nv�t�m�nt. P�n� acum, evaluarea directorilor de scoli se f�cea de c�tre Inspectoratul Scolar Neamt, �n cadrul sedintelor de Consiliu de Administratie. Directorii adjuncti erau evaluati de directorii ierarhic superiori. La ultima evaluare a sefilor de scoli, doar c�tiva dintre ei au obtinut 90 de puncte - limita minim� �nregistrat� �n judet, restul fiind cam de 93-95 de puncte. Evaluarea acelorasi oameni de c�tre comunit�tile locale, cuprinse �n consiliile de administratie ale scolilor, se va face spre toamn� si va reflecta activitatea directorilor �n anul scolar actual. Spre deosebire de p�n� acum, c�nd directorii erau evaluati cu aceeasi unitate de m�sur�, de c�tre aceiasi oameni, din toamn� lucrurile vor fi total diferite, pentru c� fiecare director va avea evaluatorii s�i. Care cel putin �n primul an nu prea vor avea experienta acestui demers. O actiune ce tine de implicarea primarilor �n viata scolilor se desf�soar� �n aceste zile, c�nd la Inspectoratul Scolar Neamt ajung adrese �n baza c�rora se cere schimbarea numelui fiec�rei unit�ti scolare. �n judet nu va mai exista nici o scoal� cu clasele I-VIII, toate devenind scoli gimnaziale. Dup� avizul dat de ISJ Neamt, directorii vor intra �n iuresul reactualiz�rii siglelor, stampilelor, pancartelor etc. Dac� doresc, primarii pot cere ca scolile s� poarte numele unor personalit�ti locale, judetene sau nationale.
S-a dus titularizarea
Meseria de dasc�l nu mai reprezint� nici un fel de sigurant� pentru cei care vor s� intre �n sistem. Teoria conform c�reia odat� prins� o norm� didactic� poti s� o tii p�n� la pensie dispare definitiv din aceast an, chiar dac� oamenii care vor trece cu bine de conditiile impuse pentru a ajunge la catedr� vor reusi s� se mentin� acolo multi ani. Vor depinde �ns� de c�t de bun� va fi colaborarea pe care o vor avea cu directorul unit�tii, cu autorit�tile publice locale si cu p�rintii copiilor. Mai indiferenti la aceste „represalii“ din partea partenerilor educationali vor fi cadrele didactice care s�nt deja titulare ale sistemului, care nu pot fi �nl�turate prea usor si nici nu s�nt chiar la m�na celor de care depinde functionarea scolii. Vor avea �ns� de p�timit dac� se vor trezi c� unitatea unde s�nt titulare se desfiinteaz�, pentru c� nimeni nu le va mai asigura un serviciu �n alt� scoal�, ci vor trece si ei prin noile criterii de g�sire a unui loc de munc�, dac� vor mai vrea s� activeze �n educatie. De anul acesta, profesorii nu vor mai sustine examenul de titularizare, ci vor avea examen doar la institutia pentru care vor s� predea. �ncep�nd cu 2012, unit�tile de �nv�t�m�nt care vor avea posturi neocupate, vor organiza concursuri si interviuri. Cei care vor c�stiga postul vor semna un contract direct cu scoala, aici oprindu-se firul ierarhic. Aceasta prevedere face parte din Legea Educatiei si urm�reste o concurent� �ntre scoli pentru atragerea de dasc�li competenti. Depinde �ns� de c�t de corecte vor fi aceste test�ri si de c�t de competenti se vor dovedi organizatorii concursurilor, pentru ca pe baza acestora scolile chiar s� se aleag� cu dasc�li valorosi.
Pentru a fi acceptat �n �nv�t�m�nt, candidatul trebuie s� aib� diploma de licent� si de masterat. Dac� trece de probele impuse de scoala angajatoare, va obtine un post de un an de zile, fiind supravegheat de un profesor mentor. Concursul pentru ocuparea unui post �n �nv�t�m�nt const� �ntr-o prob� practic�, prezentarea unui curriculum vitae si sustinerea unui interviu la angajarea prin plata cu ora a personalului didactic asociat si a personalului didactic pensionat. Potrivit Legii Educatiei, „personalul didactic poate fi angajat cu contract individual de munc� pe perioad� nedeterminat� sau perioad� determinat� de cel mult un an scolar, cu posibilitatea prelungirii contractului, respectiv �n plata cu ora“.
Cum poti lucra ca dasc�l
Posturile vor fi afisate din timp la sediile Inspectoratelor scolare judetene si la sediul unit�tilor de �nv�t�m�nt care organizeaz� concurs pentru alegerea cadrelor didactice. Pentru a p�trunde �n sistem, un t�n�r trebuie s� aib� neap�rat diploma de licent� si un masterat de doi ani. Pasul urm�tor este concursul pentru ocuparea stagiului de un an pe care-l va face la scoala la care doreste s� se angajeze. �n timpul stagiului va avea un profesor-mentor care-i va supraveghea si �ndruma activitatea. Debutantul poate sustine de asemenea dou� inspectii la clas�, iar la finalul anului scoalar va trebui s� �ntocmeasc� un portofoliu pe baza c�ruia va fi evaluat. Dac� va fi angajat, i se va face contract pe termen determinat, cu posibilitatea prelungirii. Contractele pe perioad� nedeterminat� se fac doar profesorilor cu definitivatul luat. Acestia nu au nevoie de stagiu de preg�tire pentru a se angaja, ei trebuind s� dea doar concurs pe post si s� sustin� un interviu cu directorul scolii. �n caz de restr�ngere a activit�tii unui liceu sau institutii de �nv�t�m�nt, inspectoratul nu mai are obligatia s� asigure un post �n alt� parte, asa cum se �nt�mpla p�n� �n acest an. Profesorii care vor r�m�ne f�r� posturi vor putea consulta baza de date a Inspectoratului Scolar Neamt si vor vedea unde se pot �nscrie pentru un concurs, respectiv unde s�nt locuri libere. Actualii titulari �n sistem nu s�nt afectati de schimb�rile Legii Educatiei. Nici activitatea de suplinire nu dispare. Din organigramele scolilor au disp�rut titulaturile precum �nv�t�tor si educatoare, toti dasc�lii fiind obligati s� aib� statut de profesor, dat de studiile superioare.
|