Un om al p�cii si al rug�ciunii - P�rintele Arhimandrit Zaharia
Motto: „C�nd te rogi, s� te rogi ca si cum ai muri m�ine, iar c�nd muncesti, s� muncesti ca si cum lucrul pe care �l faci va trebui s� tin� o vesnicie“.
La 26 decembrie, anul acesta, s-au �mplinit 4 ani de la trecerea �n lumea dreptilor a Prea Cuviosului P�rinte Arhimandrit Ciprian Zaharia, fost staret al M�n�stirii Bistrita �ntre anii 1979 - 2005. S-a n�scut �n tinutul Sucevei, la Boroaia, pe 19 iunie 1931. T�n�r fiind, a intrat ca vietuitor �n obstea M�n�stirii Secu, a urmat scoala monahal� �ntre 1950 - 1953, apoi cursurile Seminarului de la M�n�stirea Neamt, iar din 1970 Facultatea de Teologie Bucuresti. La M�n�stirea Bistrita, unde a fost adus �n 1979 de vrednicul de pomenire P�rintele nostru Teoctist, pe atunci Mitropolit al Moldovei, a avut o lung� st�retie, cea mai lung� din secolul XX. Venea de la M�n�stirea Secu, unde timp de 35 de ani se dovedise a fi un vrednic monah si slujitor, dar si un bun gospodar. La Bistrita a reusit s� re�nvie viata si traditia monahal�. A oficiat, dup� 30 de ani de interdictii, prima tundere �n monahism, cea a actualului arhiereu vicar al Episcopiei Romanului, PS Ioachim B�c�uanul. Cu toate vitregiile si interdictiile a fost un harnic si neobosit restaurator al ctitoriei lui Alexandru cel Bun. A construit, dup� 1990, �n cimitirul m�n�stirii, o bisericut� din lemn �n stil traditional, s-a ocupat �ndeaproape de �nfiintarea unor noi schituri, dar si de buna gospod�rire a celor existente, multe dintre acestea fiind ridicate mai t�rziu la rang de m�n�stire. �n toat� activitatea desf�surat� la Bistrita se vedea rodul experientei duhovnicesti si gospd�resti acumulate la Secu. Vorbea cu bucurie despre c�lug�rii cu viat� deosebit� care tr�iau la Secu �naintea decretului comunist. Nu i-a uitat niciodat�. La slujbe �i pomenea �ntr-un lung sir de nume desprinse parc� dintr-un calendar aghioritic. Perioada de st�retie a P�rintelui Ciprian s-a caracterizat prin abilitate �n vremuri de �ncercare si presiune puternic� fat� de Biseric� �n general si fat� de monahism �n special. Datorit� acestei abilit�ti, contestat� uneori �n mediile eclesiale, Bistrita a devenit o m�n�stire cunoscut� si cercetat� de credinciosii din zon�, dar si de pelerinii veniti de departe pentru a-i �nt�lni pe duhovnicii vestiti care se nevoiau acolo: Marchian Ciubotaru, Iustin P�rvu, Ioanichie B�lan, Martinian Conut, Hrisostom Asavei. Unii dintre ei, urm�riti de serviciile secrete, au m�rturisit mai t�rziu c� s-au aflat atunci �ntr-o oarecare sigurant� �ntre zidurile m�n�stirii. Acestia, �mpreun� cu alti c�lug�ri mai tineri au pus um�rul la refacerea vietii duhovnicesti �n vechea chinovie. �n miez de noapte, c�nd prin m�n�stire nu mai misunau „ochii“ iscoditori ai vechiului regim, slujbele �si urmau r�nduiala de veacuri, re�nnod�nd traditii str�vechi si pred�nd celor mai tineri dorul dup� �n�ltimile Taborului. O parte din monahii tineri de atunci au azi rosturi �nalte �n Biseric� si duc mai departe, acolo unde s�nt, traditia acestei m�n�stiri. Construirea corpurilor de chilii, renovarea palatului domnesc, restaurarea picturii bisericii, construirea bisericii de lemn din cimitir, lucr�rile de consolidare a zidului de incint�, a Scolii Domnesti, lucr�rile de constructie de la schituri, au �nsemnat toate la un loc, ani de trud� si de jertf�. S-a ocupat si de preg�tirea teologic� a vietuitorilor din m�n�stire. Cei care au fost vietuitori �n obstea Bistritei p�streaz� imaginea unui staret milostiv, rug�tor, veghetor jertfelnic pentru m�n�stire si pentru bunul ei mers. S-a confruntat si cu ne�mpliniri, cu esecuri omenesti, cu nelinisti si �mpotriviri chiar din partea celor care l-au promovat. Dintr-un exces din zel din partea unor demnitari locali, se vorbea uneori de „Problema M�n�stirii Bistrita si a oamenilor ei“. Probabil c�, pentru a rezista vicisitudinilor regimului comunist, a trebuit s� pl�teasc� si un tribut, dar acest tribut a salvat esentialul. M�n�stirea Bistrita a �nfruntat furtuna si a iesit la liman cu n�dejdea �n vremuri mai bune.
Protos. Ieronim ANDREESCU, staretul M�n�stirii Sf�ntul Vasile Bodesti
|