Cr�ciun cu Elisabeta
La vita e bella • A trecut �n liniste, discret si timid, Cr�ciunul! Doar noaptea de Ajun a adus o brum� de ger sec ce amintea vag de mirosul aspru al troienelor de alt�dat�. S-a �ndeletnicit, ca �n fiecare an, rom�nul cu osp�tul si cuprins de „febra cump�r�turilor“, cum se obisnuieste a se spune pe televizoare, mare pagub� f�cu pungii sale sleite. Pe la porti tot mai putine colinde. R�puse de unionismul civilizator si de stupiditatea vietii moderne se sf�rsesc �ncet �n uitare c�ntecele str�vechi. Pe ruinele unui folclor destr�mat si c�zut �n desuetudine se cl�desc colport�ri mizere si f�c�turi muzicale �ndoielnice menite s� coloreze straniu s�rb�torile b�ntuite obscen de reclame, promo-uri si oferte dubioase. O nes�tul� firm� de telefonie batjocoreste cu asiduitate colindele, ceea ce st�rneste o stare de great�. �n schimb, dup� cum cu bucurie afl�m, au fost pline cluburile. Mosi imberbi si Cr�ciunite (brrr!) despuiate sfideaz� si criza, dar si bunul simt al traditiei str�bune. Ce s� faci? E si �sta un alt fel de a crede c� te distrezi. De Cr�ciun.
• De s�rb�tori �ns�, conform unui bun obicei �ntronat de anii prosperit�tii, unii se refugiaz� �n luxul particular din tar� sau str�in�tate, iar altii, mai dati dracu, �n teritorii exotice. M� rog, chestie de gust! Si de bani, fireste.
• �nainte de Cr�ciun, parlamentarii n-au avut alt� treab� dec�t combaterea vr�jitoriei. Imbecili cu staif �si ruineaz� averile f�cute cu prea putin� trud�. Saci de bani risipiti consfintesc domnia prostiei generalizate �n atmosfera tembel� a lumii avute. �n definitiv, ce at�ta zarv� pentru c�teva sute de mii de euro? De haram le-ai luat, de haram le-ai dat! Amin!
• Euro face figuri si d� semne de c�dere din picioare. Anemia european� dovedeste sl�biciunile unei constructii artificiale, menit� s� distrug� spiritual si national popoare, obiceiuri si traditii, spre a forma o mas� amorf� de europeni disciplinati, canonizati �n reguli stricte si buni de stors cu os�rdie.
• A ap�rut si, mai mult, e �n vog� termenul de „nevoias“. Trist� si umilitoare alc�tuire lingvistic�. Cu at�t mai mult cu c�t, deseori, este al�turat� copiilor. �n tara asta fericit� si mustind de hran�, privelistea asez�rilor umane din gropile de gunoi ale marilor orase e cutremur�toare. B�, chiar nu vedeti pe ce lume ne afl�m?!
• A propos de lume... Toat� lumea vrea s� tr�iasc� din dob�nzi si din penalit�ti. Sau chirii. �n anii ‘90, badea Vasile din Ghigoiesti, om istet si cu r�m�sitele economiei de piat� b�ntuindu-i matele pline de m�m�lig�, �si vindea b�t�tura si se f�cea or�sean cump�r�nd la un pret de rahat sase apartamente si o garsonier� �n t�rg. Garsoniera era pentru el. Celelalte, pentru �nchiriere. Binefacerile capitalismului incipient. Trai neneac� pe banii prostilor. Apoi au venit b�ncile. Cu doi lei �mprumutati te �ndatorezi p�n� la moarte. M� �ngrozesc c�nd �ncerc s�-mi �nchipui ce va �nsemna perioada de dup� Anul Nou. Cersetorii bancari, dup� o binemeritat� pauz� de s�rb�tori, �n care se vor fi ghiftuit cu obstinatie, vor re�ncepe r�zboiul de agresiune asupra bietului nevoias, pomenit mai sus, pentru ca acesta s� scoat� bani din piatr� seac� spre a satisface pofta de profit a nes�tulilor.
• Capitalismul are o mare capacitate de a face din t�ntar arm�sar si de a creea figuri de butaforie. Nici copiii nu scap�. Industria senzationalului cu orice pret nu are limite. „Rom�nul care a cucerit Italia“ este un exemplu edificator de prostire colectiv� a unei natii, de altfel lesne de prostit. Voci ca a vedetei rom�no italiene se g�sesc �n fiecare gimnaziu si �n fiecare scoal� de dup� amiaz� din oricare oras al acestei nefericite t�ri. Si spun asta �n cunostint� de cauz�.
• Cincizeci si cinci de ani a �mplinit Televiziunea Rom�n�. Actorii de ieri - de unii dintre ei m� leag� amintiri fabuloase - si-au scos hainele de gal� de la naftalin�. Florin Piersic (pe post de amfitrion), Radu Beligan, Irina Petrescu, Ioana Bulc�, Ion Caramitru, Dorina Laz�r, Constantin Codrescu, Valeria Seciu, Ion Lucian, Tora Vasilescu, Virgil Og�sanu, Maria Ploaie, Damian Cr�smaru, Rodica Mandache, Carmen St�nescu, Ion Besoiu, Mariana Mihut, Victor Rebengiuc, Florina Cercel, Florin Zamfirescu, Rodica Popescu-Bit�nescu, Mircea Albulescu, Alexandru Arsinel (m� rog, chestie de gust!), Costel Constantin, Adela M�rculescu, Ilean Stana Ionescu, Stela Popescu, Ilinca Tomoroveanu, Traian St�nescu, Ion Dichiseanu, s-au bucurat luni sear�, �n a doua zi de Cr�ciun, de o binemeritat� clip� de recunostint�. Ei, actorii de ieri, de care cei tineri nu mai stiu, din p�cate, aproape nimic. Si care n-au fost nicic�nd copii minune. Actorii de ast�zi - B�sescul, Bocul, Udrea (care �n aceast� prosper� perioad� se g�ndeste s� se �nmulteasc�), Anastase (care, tot acum are de g�nd s� se �mperecheze legal), Igasul, Tab�r�, Videanul si tot neamul lor cel �nc� neadormit, dup� cum simtim si percepem �n fiece zi - ca si alti anonimi imbecili, vor fi mistuiti de unda neiert�toare a unei istorii ingrate ast�zi cu adev�ratele valori. „Dulce pas�re a tineretii... / Prea t�rziu m�-nveti/ C�ntecul vietii, / Ieri tr�iam povesti, / Azi, c�nd nu mai esti, / M�-ntreb: Unde esti?“ Tenesee Williams si c�ntecul lui Edmond Deda... undeva �n inima Pietei Amzei, la doi pasi de Calea Victoriei. �n anii �n care dobitocii de azi se p�rguiau la dracu-n praznic, undeva pe l�ng� coada vacii.
• O banc� din Rom�nia �si anunt� intentia de a r�m�ne al�turi de rom�ni si la anul si-n vecii vecilor. Auuu! Poate v� r�zg�nditi. Beliti si pe altii! Pliiiiz!
• Un film celebru �n epoc�, de care mi-am adus aminte acum, realizat chiar �n acel fierbinte an 1968, de c�tre cehii Karel Kachyna si Jan Prochaska, acesta din urm� �n calitate de scenarist. �n ciuda a ceea ce ne place s� credem, realizez cu stupoare c�t de mult am involuat. Si am dec�zut. Si ne-am t�mpit. Da, de atunci, de la acel „Cr�ciun cu Elisabeta“ p�n� la acest Cr�ciun cu... Nu mai spun cu cine, c� iar o s� fiu acuzat politic. S� ne procetim s�n�tosi! La anu’!
|