Babele la rom�ni
A venit prim�vara, chiar dac� nu ca timp, ca anotimp. Perioada 1-9 martie este cunoscut� sub denumirea de „zilele babelor“. De obicei, �n aceast� perioad� vremea este capricioas�, fiind c�nd cald�, c�nd rece, c�nd soare, c�nd ninsoare. �n tradi�ia popular�, ast�zi, se obi�nuie�te ca oamenii s�-�i aleag� o zi, o „bab�“, adic� o zi din aceast� perioad�, care le va ar�ta cum le va fi anul �ntreg, �n func�ie de cum va fi ziua cu pricina (senin�, �nsorit� sau, dimpotriv�, cu ger �i viscol). Legendele spun c� �n aceste zile Baba Dochia s-a �mbr�cat cu nou� cojoace �i, urc�nd pe munte cu oile, a �nceput a-�i arunca zilnic c�te un cojoc. �n aceast� perioad� de nou� zile, ne putem alege, dup� tradi�ia popular�, c�te o zi, care ne va prevesti calitatea vie�ii �n restul anului. Dac� ziua aleas� va fi �nsorit�, ne va prevesti un an bun, iar de va fi mohor�t�, un an mai trist.
Alte povestioare sus�in c�, de fapt, �n aceste zile se lupt� iarna cu prim�vara, cea din urm� alung�nd-o pe prima, pentru a-i lua locul. �n c�r�ile de pove�ti Baba Dochia este descris� ca un fel de mum� a p�durii sau ca o soacr� deosebit de rea. Ea �i-a trimis nora �n toiul iernii s� spele l�na neagr� p�n� s-o face alb�. Alt� legend� spune c� �n miezul P�m�ntului, acolo unde st� Dochia, aceasta se lupt� cu viorelele, pe care le for�eaz� s� ias� la suprafa�� pentru c� a venit Martie �i este vremea lor.
Babei Dochia i se mai atribuie �i o istorioar� legat� de originea m�r�i�orului. Se crede c� m�r�i�orul ar fi fost o funie toars� de Dochia �n timp ce urca cu oile la munte �i, pentru c� avea at�tea fire c�te zile are anul, era numit� funia anului. De atunci �i p�n� �n zilele noastre, funia Dochiei s-a transformat �ntr-un �nur scurt, f�cut din dou� fire de m�tase, alb �i ro�u, cu rol de talisman magic, menit s� apere pe cel ce-l poart�.
|