BULUCEALďż˝ PE UN BLID DE FASOLE

• Ziua Romďż˝niei a fost marcatďż˝ frumos ďż˝n Roman, pďż˝nďż˝ la aspectul referitor la mďż˝ncarea gratis • cersetorii au fost cďż˝t pe ce sďż˝ prďż˝buseascďż˝ un cort si au „cucerit“ mesele • pensionarii sďż˝raci si romascanii de rďż˝nd au asteptat sďż˝ prindďż˝ si ei o portie si un loc • ďż˝n oras, multi patroni au „uitat“ sďż˝ arboreze steagurile •

Ziua Nationalďż˝ a Romďż˝niei, cu sute de oameni adunati ďż˝n centrul Romanului, a arďż˝tat, din interior, o nouďż˝ fatďż˝ a comunitďż˝tii, una mult schimbatďż˝, ďż˝mpovďż˝ratďż˝ de griji si disperarea de a merge din rďż˝u ďż˝n mai rďż˝u. Oamenii din acest oras trďż˝iesc ďż˝ntr-un paradox, pentru cďż˝, desi ďż˝n jurul lor localitatea aratďż˝ din ce ďż˝n ce mai bine, cu multe proiecte ďż˝n derulare, buzunarele le sďż˝nt tot mai goale. Este vorba despre romascanul de rďż˝nd, cel care pe 1 Decembrie a ales sďż˝ iasďż˝ ďż˝n centru, simtind cďż˝ i-au mai rďż˝mas doar mďż˝ndria si dragostea pentru simbolurile nationale. ďż˝n jurul orei 10, cďż˝nd a ďż˝nceput festivitatea, se vedea clar cďż˝ existďż˝ trei categorii distincte de participanti: oamenii simpli, obisnuiti, care si-au scos copiii din case pentru a le arďż˝ta ce ďż˝nseamnďż˝ mďż˝ndria de a fi romďż˝n, oficialitďż˝tile si cei implicati ďż˝n organizare si, a treia categorie, amďż˝rďż˝tii, pentru care o portie de mďż˝ncare caldďż˝ sigur reprezintďż˝ mai mult decďż˝t orice sentiment patriotic. Joi, 1 Decembrie, Romanul avea de dimineatďż˝ o altďż˝ fatďż˝ si se simtea sďż˝rbďż˝toarea ďż˝n aerul rece si umed, pe strďż˝zile nefiresc de goale pentru o zi de la jumďż˝tatea sďż˝ptďż˝mďż˝nii. Fatďż˝ de zilele obisnuite, cďż˝nd privirile trecďż˝torilor sďż˝nt, ďż˝n marea lor majoritate, ďż˝n pďż˝mďż˝nt, apďż˝sate de griji, de aceastďż˝ datďż˝ oamenii aratďż˝ parcďż˝ mai senini. Marea majoritate a trecďż˝torilor din centru se ďż˝ndrepta invariabil spre Piata Roman Musat, unde urma sďż˝ fie tinutďż˝ festivitatea solemnďż˝. Pe toti stďż˝lpii, creau un aspect frumos, mai ales acum, steagurile Romďż˝niei, Romanului si UE. Poate din cauza asta cea mai mare parte a patronilor din zonďż˝ nici nu au mai catadicsit sďż˝ arboreze drapelele tďż˝rii... „Chiar mďż˝ mirďż˝ faptul cďż˝ magazinele, unele baruri si chiar bďż˝nci sau alte institutii, ďż˝n plin centrul orasului, nu au arborat steagul. Nu trebuie sďż˝ facem nici ca Pristanda, cu numďż˝rďż˝toarea lui celebrďż˝, ďż˝nsďż˝ cred cďż˝ este o chestiune de bun simt pentru patroni sďż˝ ridice drapelul. Unii au fďż˝cut-o, iar altii nu, un aspect, cred eu, cel putin rusinos“, a spus romascanca Alina Pavel.

Romascanul obisnuit e patriot

Cu sigurantďż˝, ďż˝n Piata Roman Musat a fost o sintezďż˝ a ceea ce ďż˝nseamnďż˝ comunitatea sau, cum ďż˝i place primarului Leoreanu sďż˝ spunďż˝, marea familie romascanďż˝. Oficialitďż˝tile sau edilii nu au lipsit, alďż˝turi de oamenii de vazďż˝ din oras, ďż˝n general implicati ďż˝n viata politicďż˝, fiecare pozitionďż˝ndu-se ďż˝n teritoriul pietei ďż˝n functie de preferintďż˝ si disciplina de partid. Elevii stau cuminti, cu pancardele interesant de portocalii ďż˝n spatele militarilor care vor defila, romascanii obisnuiti „ďż˝ncercuind“ piata, unde circulatia era de mult ďż˝nchisďż˝. PS Ioachim Bďż˝cďż˝oanul, alďż˝turi de alte fete bisericesti, au deschis celebrarea cu o slujbďż˝ ascultatďż˝ cu mare atentie, s-au tinut discursuri, a avut loc depunerea de coroane sub statuia lui Roman Musat si, teoretic, cel mai asteptat moment, defilarea Gďż˝rzii de Onoare si a celor de la Detasamentul de Pompieri, Politia Nationalďż˝ si, premierďż˝, ďż˝n echipament care seamďż˝nďż˝ izbitor cu cel al trupelor de interventie rapidďż˝, Politia Localďż˝. Ca de obicei, cei mai curiosi sďż˝nt copiii, chiar dacďż˝ vremea se zburleste si mai tare, ďż˝ncepďż˝nd sďż˝ picure destul de serios. „Indiferent de vreme, aceastďż˝ zi trebuie marcatďż˝. Este pďż˝cat sďż˝ treacďż˝ neobservatďż˝, ďż˝nsďż˝ nici nu trebuie fďż˝cut din ea altceva decďż˝t prilej de a aduce mďż˝ndria unei tďż˝ri unde omul de rďż˝nd o duce din ce ďż˝n ce mai prost. Unii politicieni numai la asemenea evenimente ďż˝si aratďż˝ fetele si vor sďż˝ se identifice ďż˝n perceptia oamenilor cu ideea de patriotism. Cele mai importante momente, pentru mine, azi, sďż˝nt slujba religioasďż˝ si defilarea. ďż˝n rest, pentru cďż˝ e zi liberďż˝, mďż˝ voi relaxa si eu, alďż˝turi de cei dragi, ďż˝n «pur stil romďż˝nesc», la o tuicďż˝ si o masďż˝ cam de crizďż˝, dar traditionalďż˝“, a spus romascanul Nelu Adam.

Foamea bate patriotismul

Cum se simt romascanii de rďż˝nd, la o privire per ansamblu, ar fi doar prima impresie a sďż˝rbďż˝toririi Zilei Nationale la Roman. ďż˝n paralel, se consumďż˝ o altďż˝ miscare, aproape imperceptibilďż˝ ďż˝n primele momente de celebrare, cu slujba, coroanele, defilarea etc. Este vorba despre un simtďż˝mďż˝nt adesea mai puternic decďż˝t iubirea de glie - foamea. Zeci de oameni cu o conditie socialďż˝ foarte modestďż˝, boschetari, cersetori, copii ai strďż˝zii si tot ceea ce ďż˝nseamnďż˝, de regulďż˝, partea cea mai de jos a societďż˝tii amusinďż˝ multimea, poate picďż˝ un bďż˝nut de pomanďż˝ sau oportunitatea de a pďż˝ndi un buzunar, pďż˝nďż˝ ce se va da drumul la evenimentul cel mai important pentru ei - masa gratuitďż˝ cu fasole si cďż˝rnati, alďż˝turi de o tuicďż˝ fiartďż˝. Concurenti ďż˝ntre ei, zi de zi, pentru un loc mai bun de cersit si, ďż˝n fond, pentru orice firimiturďż˝ de pďż˝ine, oamenii strďż˝zii patruleazďż˝ ďż˝n jurul celor douďż˝ corturi amenajate de cďż˝tre primďż˝rie, ďż˝ntre care au fost ďż˝ntinse mese lungi de zeci de metri. Stiu cďż˝ de aici le vine izbďż˝virea mďż˝car pentru o zi. Se pune la punct si tactica, o discutie suprinsďż˝ ďż˝ntre doi asemenea insi lďż˝murind problema. Unul spune cďż˝ trebuie neapďż˝rat sďż˝ ajungďż˝ sďż˝ ia mďż˝ncare de la ambele corturi, iar celďż˝lalt conchide, zgribulit, cďż˝ oricum „oamenii nu o sďż˝ mďż˝nďż˝nce tot“. Pe mďż˝surďż˝ ce se apropie „momentul zero“, se formeazďż˝ si cozile, sub privirile agere ale politistilor locali si a stewarzilor. „Dacďż˝ ar trebui sďż˝ se facďż˝ un recensďż˝mďż˝nt al cersetorilor si boschetarilor din oras, acum ar fi un moment bun“, spune un romascan contemplďż˝nd comasarea masei ďż˝nfometate. Dupďż˝ ce primarul a lansat oficial invitatia la fasolea cu cďż˝rnati si tuicďż˝ ďż˝ncepe buluceala. Prima oprire la „standuri“ este pentru pďż˝hďż˝relul de tuicďż˝, vreo 50 de mililitri de bďż˝uturďż˝ ďż˝ncďż˝lzitďż˝ si nu prea tare, dupďż˝ cum aratďż˝ fetele celor care o beau. De mďż˝ncare este pentru toatďż˝ lumea, spun cei care servesc populatia cu o fasole de post, care aratďż˝ si miroase bine, ďż˝n caserolďż˝ cu tot cu tacďż˝m. Aparte, pentru cei care nu postesc, se oferďż˝ si cďż˝te un cďż˝rnďż˝cior, plus chifle. Nu lipsesc vociferďż˝rile, politistii si stewarzii trebuind sďż˝ facďż˝ permanent placaje ca la rugby, pentru a mentine cďż˝t de cďż˝t ordinea. Presiunea multimii este constantďż˝ si, la un cort, unul dintre pilonii de sustinere cedeazďż˝. Cu greu fac fatďż˝ fortele de ordine multimii eterogene a amďż˝rďż˝tilor. Romascanii ceilalti, civilizati, contemplďż˝ adunarea si parcďż˝ nu le vine sďż˝ se bage ďż˝n aceste rďż˝nduri si sďż˝ renunte la mďż˝ncarea, ďż˝n fond, oferitďż˝ de ziua lor. „Eram sigur cďż˝ asa se ďż˝ntďż˝mplďż˝ si vďż˝d cďż˝ televiziunile si presa mediatizeazďż˝ cam mult manifestďż˝rile acestor sďż˝lbatici. Asa ajunge lumea sďż˝ ne confunde cu indivizi de genul ďż˝sta. Eu astept sďż˝ mai scadďż˝ aglomeratia si voi sta la rďż˝nd, dacďż˝ voi mai avea pentru ce, pentru cďż˝ vreau, alďż˝turi de cei doi copii pe care i-am scos ďż˝n oras, sďż˝ mďż˝nďż˝nc o fasole la cazan cum cred cďż˝ nu am mai prins din armatďż˝. E ziua noastrďż˝, a tuturor romďż˝nilor si e pďż˝cat cďż˝ unii o stricďż˝“, este de pďż˝rere Ioan Toma, din Roman.

„Hai Romďż˝nia!“

Mesele se aglomereazďż˝ rapid, oamenii strďż˝zii, figuri arhicunoscute de cersetori, ďż˝mpďż˝nzindu-le pe toatďż˝ lungimea. Se mďż˝nďż˝ncďż˝ „la foc automat“, cu ochii cďż˝tre cei din jur, care mai lasďż˝ cďż˝te o caserolďż˝ cu ceva ďż˝n ea. Se dau si „lupte“ scurte, regula fiind cďż˝ cine pune mďż˝na primul ia mďż˝ncarea. „Sďż˝ trďż˝iascďż˝ domn’ primar si familia lui!“, „Hai Romďż˝nia!“, „Sďż˝ dea Dumnezeu sďż˝nďż˝tate la primar si la doamna Sorina de la social!“, sďż˝nt cďż˝teva dintre urďż˝rile care ies pe gurile hďż˝mesite. Mďż˝ncarea e bunďż˝ la gust, iar tuica poslete, spun cersetorii. „Ce sďż˝ zicem, dacďż˝ e de pomanďż˝ e bun. Acuma mďż˝ncďż˝m multi dintre noi ceva ca lumea. Care poate sďż˝ ia mai mult, ia, dar vďż˝d cďż˝ si lumea ne mai lasďż˝“, spune, cu ochii cďż˝tre alte caserole lďż˝sate pline pe jumďż˝tate, un individ care linsese deja vreo sase portii mai mult sau mai putin complete. Romascanii care au ales sďż˝ mďż˝nďż˝nce se strecoarďż˝ usor pe unde au loc. Dureroasďż˝ imagine cea a unor bďż˝trďż˝ne aproape agresate de boschetarii care le cer portiile, ďż˝nsďż˝ lucrurile nu degenereazďż˝. Intimidarea nu a tinut, pentru cďż˝ foame este si ďż˝n stomacul multor pensionari. „Am o pensie de urmas de vreo douďż˝ milioane. Cum sďż˝ mďż˝ descurc, mai ales iarna... Mďż˝ncarea e bunďż˝, maicďż˝ si multumesc celor care s-au gďż˝ndit cďż˝ este si ziua noastrďż˝“, s-a destďż˝inuit, desfďż˝cďż˝nd cu atentie pachetul, o pensionarďż˝ de 79 de ani. Romascanii obisnuiti au apreciat pozitiv bucatele, rďż˝mďż˝nďż˝nd dupďż˝ aceastďż˝ zi, ďż˝nsďż˝, cu gustul amar al unei sďż˝rbďż˝tori umbrite de anumiti indivizi si gďż˝ndul la ziua de mďż˝ine, care nu se stie ce le va aduce.