Povestea m�r�i�orului

• conotaďż˝iile pur comerciale au denaturat simbolul iniďż˝ial al mďż˝rďż˝iďż˝orului • acesta marcheazďż˝ drama anotimpurilor - a unuia care se duce ďż˝i a altuia care stďż˝ sďż˝ vinďż˝ • purtarea mďż˝rďż˝iďż˝orului este legatďż˝ de o serie ďż˝ntreagďż˝ de superstiďż˝ii • ďż˝n trecut, mamele erau cele care fďż˝ceau mďż˝rďż˝iďż˝oarele, special pentru copii • ei primeau de la pďż˝rinďż˝i pe 1 martie, ďż˝nainte de rďż˝sďż˝ritul soarelui, un mďż˝rďż˝iďż˝or de care se ag��a o monedďż˝ de argint sau de aur •

Un fir ro�u, altul alb. �mpletite, aduc bucurie. Se prind la reverul hainei, cu un z�mbet, an de an, de 1 martie. Se poart� c�teva zile sau p�n� d� vremea cald�. Important este ca, indiferent de vremuri ori de lipsuri, rom�nii g�sesc, la fiecare �nceput de prim�var�, timp s� se aplece asupra tarabelor cu m�r�i�oare, s� le priveasc�, s� le aleag� �i s� le d�ruiasc� celor dragi. Este o tradi�ie care a reu�it s� se p�streze �i chiar s� se dezvolte. La �nceput a fost un b�nu�. Apoi o ghind�, un nasture, un lemn meste�ugit ori o moned� g�urit� de care se legau dou� a�e �mpletite - una alb� �i alta neagr�. �n timp, ro�ul a luat locul negrului. Iar de la moned� s-a ajuns la forme diferite, ciudate ori haioase. Chiar �i alte cadouri s�nt acum legate cu �nurul de m�r�i�or.
Ini�ial, �nurul avea dou� culori, alb �i negru, pentru c� �nainte culoarea neagr� nu era asociat� mor�ii, suferin�ei. Mai t�rziu, negrul a fost �nlocuit de ro�u, semn al tinere�ii, al frumuse�ii, al vitalit��ii. Ro�u semnific� prim�vara, asociat� unui �nceput. M�r�i�orul este un simbol care marcheaz� drama anotimpurilor - a unuia care se duce �i a altuia care st� s� vin�. A�ele m�r�i�orului mai pot �nsemna dou� st�ri opuse: �ntuneric-zi, iarna-prim�vara, bucurie-triste�e. Este un prag de trecere �ntre anotimpuri.
�n trecut, mamele erau cele care f�ceau m�r�i�oarele, special pentru copii. Ei primeau de la p�rin�i �n diminea�a zilei de 1 martie, �nainte de r�s�ritul soarelui, un m�r�i�or de care se ag��a o moned� de argint sau de aur, care era purtat ag��at de g�t sau la m�n� �i era scos �i ag��at de ramura primului pom �nflorit din gr�din�. Treptat, ele au �nceput s� fie purtate �i de fete, apoi �i de femeile mai tinere. B�rba�ii �l puneau la c�ciula ori la p�l�rie. Se punea �i la case, la por�i, pe acoperi�, s� fie locuin�a protejat� de duhurile rele ale iernii. Acum m�r�i�oarele se mai pun la revere. �ns� �n marile ora�e rar mai pot fi v�zu�i oameni care s� le poarte.

Supersti�ii
Existďż˝ ďż˝i cďż˝teva superstiďż˝ii legate de mďż˝rďż˝iďż˝or. De pildďż˝, mamele, cďż˝nd puneau mďż˝rďż˝iďż˝orul copilului, trebuiau sďż˝ aibďż˝ mare grijďż˝ sďż˝ nu fie vďż˝zute de femeile ďż˝nsďż˝rcinate. O altďż˝ credin�� popularďż˝ vorbeďż˝te despre faptul ca mďż˝rďż˝iďż˝orul are proprietatea de a-l apďż˝ra pe purtďż˝tor de diferite boli. Copilul trebuie sďż˝ fie rumen la fa�� ďż˝i sďż˝ nu aibďż˝ pete de la vďż˝nt. Pentru asta trebuia sďż˝ poarte mďż˝rďż˝iďż˝orul. ďż˝i fetele, se spunea, erau apďż˝rate de razele soarelui, sďż˝ nu se bronzeze, de cďż˝tre mďż˝rďż˝iďż˝or. Aďż˝ele mďż˝rďż˝iďż˝orului trebuiau neapďż˝rat ďż˝mpletite pentru cďż˝ „nodurile sau ďż˝mpletiturile ďż˝in ghinionul ďż˝n loc, iar cine purta mďż˝rďż˝iďż˝or nu era scuturat de friguri peste varďż˝“. Se mai spune cďż˝ mďż˝rďż˝iďż˝orul alungďż˝ ďż˝i deochiul. O altďż˝ superstiďż˝ie este legatďż˝ de „babe“. De pe 1 pďż˝nďż˝ pe 9 martie, se alege o zi din acest interval, o „babďż˝“ adicďż˝. Cum va fi vremea ďż˝n acea zi, aďż˝a ďż˝i va merge tot anul celui care ďż˝i-a ales-o.
1 Martie a devenit, �n mare m�sur�, doar un prilej de a d�rui. Obiceiul m�r�i�orului, extrem de vechi, a c�p�tat ast�zi conota�ii pur comerciale �i las� mult de dorit. Pentru c� majoritatea s�nt kitsch-uri. Acum m�r�i�orul a devenit un ritual cu conota�ii de dragoste - de aici �i formele de trifoi, de inimi, de flori.
�n trecut, de 1 martie era obiceiul ca to�i membrii familiei s� fie �mbr�ca�i �n straie de s�rb�toare pentru a �nt�mpina venirea prim�verii ca un nou �nceput. De M�r�i�or, acum, nu mai exist� dec�t o singur� regul� - aceea de a d�rui. Ne-am obi�nuit �ns� ca b�rba�ii s� d�ruiasc� femeilor, iar copiii - celor mai �n v�rst�. Doar prin Moldova fetele d�ruiesc b�ie�ilor, urm�nd ca ele s� primeasc� daruri de 8 Martie. �ns�, indiferent cine d� �i cine prime�te, un lucru este cert: �nceputul prim�verii este �i va r�m�ne un prilej de a d�rui, de a ar�ta celor din jur c� ne pas� de ei.