MONUMENT RUIN�,NICI UN VINOVAT
• procurorii au dispus scoaterea de sub urm�rire penal� a doi fosti primari din Tupilati acuzati de neglijent� �n serviciu • anchetorii si-au justificat solutia spun�nd c� fapta nu exist� • conacul Catargi este �nscris �n lista monumentelor istorice •
Nu mai constituie nici un secret pentru nimeni c� nep�sarea autorit�tilor, fie ele locale sau judetene, au dus la degradarea conacului Catargi, din Tupilati, un obiectiv aflat pe lista monumentelor istorice din Rom�nia. Starea deplorabil� a cl�dirii a constituit punctul de plecare �ntr-o anchet� a politistilor de la Compartimentul Protectia Patrimoniului Cultural, din cadrul Serviciului de Investigatii Criminale, intentia fiind pedepsirea celor vinovati. Timp de doi ani, ofiterii au f�cut investigatii si au audiat zeci de persoane, concluzia final� fiind c� doi fosti primari ai comunei ar fi gresit pentru c� nu s-au �ngrijit de monumentul istoric. Ancheta politistilor a fost finalizat� cu propunere de trimitere �n judecat� pentru neglijent� �n serviciu a lui Gheorghe Bobu, primar al Tupilatiului �n perioada 1989-2000 si responsabil cu urbanismul si amenajarea teritoriului, �ncep�nd cu anul 2000 si a lui Petru Gherghel, primar �n perioada 2000-2008. �n opinia anchetatorilor, primarii aveau printre atributii si obligatia s� �ngrijeasc� monumentul istoric. �n timpul audierilor, cei doi s-au ap�rat spun�nd c� imobilul nu se afla �n proprietatea prim�riei. �ns�, legea stipuleaz� c� administratiile locale s�nt obligate s� �ngrijeasc� monumentele istorice. Ancheta a beneficiat si de o expertiz�, specialistul ar�t�nd c� este singurul imobil construit �n stil neoclasic din mediul rural �n zona Moldovei. Sub straturile de zid�rie mai noi se afl� fresce de o important� deosebit�, unice �n Moldova, iar zidul de fortificatie este cel mai bine p�strat al unei resedinte boieresti de pe teritoriul moldav.
Conacul Catargi, de la sediu de CAP la grajd s�tesc
Dosarul a fost �naintat procurorilor de la Parchetul de pe l�ng� Judec�toria Piatra Neamt, care au dispus ne�nceperea urm�ririi penale pe motiv c� fapta nu exist�. �n plus, la unul din capetele de acuzare �mpotriva lui Gherghel s-a adoptat aceeasi solutie pentru c� fapta nu �ntruneste elementele constitutive ale infractiunii.
Contactat telefonic, Petru Gherghel spune c� solutia procurorilor a fost absolut normal� �ntruc�t el nu a a vut nici o vin� �n povestea conacului. „Conacul a fost retrocedat mostenitorilor de drept �n anul 2005, �n baza Legii 247. Conacul a fost cerut de mostenitori �nc� din 1991, dup� care au urmat mai multe procese �n instant�, iar �n 2005 le-a fost retrocedat. De atunci, prim�ria nu a mai avut nici o treab� acolo. Acum au doi administratori care se ocup� de conac. Din c�te am �nteles, mostenitorii intentioneaz� s�-l reabiliteze cu fonduri europene. Procurorii si-au dat seama c� nimeni nu a dorit sau a contribuit la degradarea acestui monument istoric. Pentru mine este un subiect �nchis“, a declarat Petru Gherghel. P�n� �n anul 1989, Conacul Catargi a ad�postit sediul Cooperativei Agricole de Productie Tupilati si a fost folosit chiar ca grajd s�tesc. Dup� 1990, constructia a r�mas �n paragin�. Zidurile s-au n�ruit si cu ajutorul localnicilor care au furat piatra din ziduri. Acoperisul s-a pr�busit si nimeni nu a miscat un deget pentru a remedia problema. �n virtutea legii privind retrocedarea bunurilor conficate de comunisti �n perioada 1945 -1989, mostenitorii familiei Str�mbeanu au revendicat ceea ce a mai r�mas din vechile imobile si p�m�ntul aferent. Conacul din Tupilati a fost construit de c�tre familia marelui logof�t Stefan Catargiu �n anul 1842, pe locul unuia mai vechi. Ansamblul de cl�diri avea o suprafat� de 10.400 metri p�trati si cuprindea pe l�ng� conacul propriu-zis si o serie de dependinte, respectiv locuinte pentru �ngrijitori, grajduri, beciuri si hambare. Conacul era �nconjurat dup� modelul fortificatiilor marilor resedinte feudale de un zid din piatr� nefasonat� cu turnuri circulare de ap�rare la colturi. Localnicii atribuie at�t turnurile de la colturile zidului de piatr� �mprejmuitor, c�t si stejarul secular de l�ng� conac perioadei de domnie a lui Stefan cel Mare. Conacul si dependintele fac parte dintr-un ansamblu arhitectural unitar �mpreun� cu Biserica Sfintii Voievozi, care se afl� �n acelasi sat, fiind ctitorit� �n 1811 de boierul Stefan Catargiu, mare logof�t si caimacam al Principatului Moldovei. Dup� venirea comunistilor la putere, �n anul 1948, conacul a fost expropriat de stat si transformat �n sediu de cooperativ� agricol� de productie. A fost folosit multi ani, f�r� s� fie �ntretinut.
|