UN NEMTEAN SI REGELE MIHAI

Douďż˝ vieti, aceeasi zi si acelasi an de nastere, douďż˝ destine diferite

• un bicďż˝jean, Neculai Brocea, s-a nďż˝scut ďż˝n aceeasi zi si ďż˝n acelasi an cu Regele Mihai • destinul a fďż˝cut ca cei doi sďż˝ se ďż˝ntďż˝lneascďż˝ de douďż˝ ori ďż˝n anii cumpliti ai rďż˝zboiului • la Sevastopol si ďż˝n Crimeea • bďż˝trďż˝nul nemtean sustine cďż˝ Regina Elena ar fi vrut sďż˝-l ďż˝nfieze si se ďż˝ntreabďż˝ si acum: „Dacďż˝ s-ar fi ďż˝ntďż˝mplat asta, cine stie dacďż˝ mai eram astďż˝zi“ •

Astrele au decis ďż˝n urmďż˝ cu nouďż˝ decenii ca data de 25 octombrie 1921 sďż˝ fie una ďż˝nsemnatďż˝ pentru douďż˝ persoane. ďż˝n acea zi avea sďż˝ se nascďż˝, la Sinaia, Regele Mihai I, iar la Bicaz, avea sďż˝ vadďż˝ lumina zilei si Neculai Brocea, fiul Anei lu’ Brocea, o fatďż˝ mďż˝ndrďż˝ de sub poale de Ceahlďż˝u, care, ďż˝ndrďż˝gostitďż˝ foc de flďż˝cďż˝ul Neculai Baltag, din Potoci, a adus pe lume un plod de toatďż˝ frumusetea. Pďż˝nďż˝ aici toate bune si frumoase, numai cďż˝ destinul a fďż˝cut ca iubirea celor doi munteni sďż˝ nu sfďż˝rseascďż˝ printr-o cďż˝sďż˝torie, asa cum ar fi trebuit sďż˝ fie, astfel ďż˝ncďż˝t bďż˝iatul cu pďż˝rul bďż˝lai a crescut numai cu mama si cu bunicii. Desi cu o soartďż˝ vitregďż˝, de copilul, flďż˝cďż˝ul si bďż˝rbatul de mai tďż˝rziu, Neculai Brocea, s-au legat numai lucrurile bune, nonagenarul de astďż˝zi putďż˝ndu-se fďż˝li cu fapte demne de urmat de cďż˝tre orice om de bunďż˝ credintďż˝. De aceea, ďż˝ndemnat la sfat, nea Brocea povesteste cu o luciditate de invidiat prin toate cďż˝te a trecut de-a lungul celor nouďż˝ decenii de existentďż˝. Asta si datoritďż˝ faptului cďż˝ fiecare zi trďż˝itďż˝ de el acum, mai mult ca oricďż˝nd, conteazďż˝ cďż˝t altďż˝datďż˝ un an. „Nu-i de ici-de-colo, cďż˝nd ai ďż˝n spate 90 de ani pe muchie, o viatďż˝ zbuciumatďż˝, de muncďż˝ la pďż˝dure, ani buni de rďż˝zboi ďż˝n linia-ntďż˝i si sďż˝ apuci ziua de mďż˝ine“, ne-a spus omul, dďż˝nd impresia cďż˝-i pare rďż˝u de timpul trecut mult prea repede. Se alinďż˝ ďż˝nsďż˝ cďż˝nd vede cďż˝, precum suveranul Romďż˝niei, a apucat frumoasa vďż˝rstďż˝ a senectutii, si nu oricum, ďż˝ncďż˝ ďż˝n putere. „Soarta mea se leagďż˝ ďż˝ntr-un fel de cea a Regalitďż˝tii. Si sďż˝ vďż˝ spun cum. Prima datďż˝, prin faptul cďż˝ bunicul, Mihai Brocea, ca ostas ďż˝n Regimentul 15 Dorobanti, a luptat alďż˝turi de Printul Carol la Plevna, tatďż˝l de drept, Neculai Brocea, sergent major, a luptat ďż˝n primul rďż˝zboi, la Mďż˝rďż˝sesti, alďż˝turi de Ferdinand I, iar eu, alďż˝turi de tatďż˝l vitreg Petrea Basa, am luptat ďż˝n cel de-al doilea rďż˝zboi sub regele Mihai I. Apoi, avea sďż˝-mi spunďż˝ mama cďż˝ Regina Elena a vrut sďż˝ mďż˝ ďż˝nfieze cďż˝nd eram mic. Nu stiu cum i-am pďż˝rut ei atunci cďż˝nd o venit la scoala din Bicaz ďż˝n vizitďż˝ si m-o vďż˝zut ďż˝n clasďż˝. Dacďż˝ s-ar fi ďż˝ntďż˝mplat asta, cine stie dacďż˝ mai eram astďż˝zi? Apoi, pe front am avut onoarea de douďż˝ ori sďż˝ dau ochii cu Majestatea Sa. O datďż˝ la Sevastopol, unde batalionul nostru, 13 Vďż˝nďż˝tori de Munte, a ďż˝nfipt primul drapelul romďż˝nesc ďż˝n vďż˝rful stďż˝ncii, ca semn al victoriei, si a doua oarďż˝, ďż˝n Crimeea, unde am avut cinstea sďż˝ fiu sďż˝rutat pe frunte de Regele Mihai si bďż˝tut pe umďż˝r de Maresalul Antonescu. Asta, pentru cďż˝ atunci cďż˝nd Regele a ďż˝ntrebat cine este nďż˝scut pe 25 octombrie, eu, mďż˝ndru de ziua mea de nastere, am fďż˝cut un pas ďż˝n fatďż˝. Mi-o zďż˝mbit si m-o sďż˝rutat pe frunte. Asta nu-i deloc ďż˝ntďż˝mplďż˝tor...“, a povestit Neculai Brocea.

�ncorporat la cerere

Bďż˝trďż˝nul a continuat, amintindu-si cu emotie de ďż˝ntďż˝mplare, adďż˝ugďż˝nd cu lacrimi ďż˝n ochi: „Dupďż˝ cum vedeti, am trďż˝it fapte mari, atďż˝t eu cďż˝t si strďż˝mosii mei, care desi pďż˝reau cďż˝ o sďż˝ mďż˝ facďż˝ un om fericit peste vreme, n-a fost sďż˝ fie. Din toate, cel mai rďż˝u ďż˝mi pare cďż˝, ďż˝n urmďż˝ cu 70 de ani, am cerut de bunďż˝ voie sďż˝ fiu ďż˝ncorporat si sďż˝ plec la rďż˝zboi, gďż˝ndind, asa cum au gďż˝ndit toti romďż˝nii atunci, cďż˝, luptďż˝nd pentru tarďż˝, voi cďż˝pďż˝ta drept recunostintďż˝ o palmďż˝ de pďż˝mďż˝nt. Si culmea, de vreo cďż˝tiva ani ďż˝ncoace, de cďż˝nd cu legile privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru veteranii de rďż˝zboi, chiar am sperat cďż˝ mi se va face dreptate. Numai cďż˝, stau cu hotďż˝rďż˝rile judecďż˝toresti ďż˝n mďż˝nďż˝ si cu ochii la stele ca sďż˝ se ďż˝ntďż˝mple ceva, dar nimic“. Cďż˝t priveste soarta sa, despre care bicďż˝jeanul spune cďż˝ s-a legat ďż˝ntr-un fel de cea a Regelui Mihai, ea a fost una care se leagďż˝ de omul simplu, nďż˝scut ďż˝ntr-o familie modestďż˝ undeva ďż˝ntr-un capďż˝t de tarďż˝. Pďż˝nďż˝ la ďż˝ncorporare a lucrat ca sortator de cherestea la depozitul Domeniului Coroanei Bicaz, iar dupďż˝ rďż˝zboi, la pďż˝dure, la fasonat si corhďż˝nit de busteni. ďż˝n ‘50 a fďż˝cut scoala de maistri la Vatra Dornei, ďż˝n domeniul exploatďż˝rii forestiere, obtinďż˝nd note de 10 la toate obiectele de studiu. A refuzat ďż˝nsďż˝ sďż˝ fie membru de partid pe motiv cďż˝ nu-si trďż˝deazďż˝ Sfďż˝nta Cruce pentru care a luptat ďż˝n rďż˝zboi: „La plecarea pe front am jurat cďż˝ voi apďż˝ra pďż˝mďż˝ntul Romďż˝niei si Sfďż˝nta Cruce, iar comandantul ne-a spus cďż˝, cine va face ďż˝nainte va fi decorat, cine va face ďż˝napoi va fi ďż˝mpuscat. Nu m-am fďż˝cut de rusine. Cďż˝t priveste prima lectie de patriotism la care participase ďż˝nainte de plecarea pe front, povestea lui nea Brocea ni s-a pďż˝rut fantasticďż˝. „Dupďż˝ ce am fost repartizati pe companii, ni s-au dat efectele militare. ďż˝nainte de a le ďż˝mbrďż˝ca, am stat douďż˝ zile si am cďż˝rpit la ele. Vestoanele, pantalonii si mantalele erau gďż˝urite de gloante si pline de sďż˝ngele celor ce-si pierduserďż˝ viata ďż˝n luptďż˝. Cďż˝nd le cďż˝rpeam si curďż˝tam, ne gďż˝ndeam la ei si ne dďż˝deam seama cďż˝ asta ne asteaptďż˝ si pe noi. Cu inima ďż˝mpietritďż˝, juram ďż˝n gďż˝nd cďż˝-i vom rďż˝zbuna. Asta, zic eu, cďż˝ a fost prima lectie de patriotism trďż˝itďż˝ ďż˝nainte de a primi botezul focului“, ne-a mai spus munteanul.

Comunismul, Marx, Engels, Lenin, Stalin...

Referitor la doctrina comunistďż˝, bicďż˝jeanul ne-a spus cum la scoala de maistri, ďż˝ntrebat fiind de comisia de examinare dacďż˝ a studiat operele lui Marx, Engels, Lenin si Stalin, acesta ar fi afirmat cu seninďż˝tate cďż˝, despre Stalin stie doar atďż˝t, cďż˝ a luptat pe frontul de est contra lui. ďż˝n rest, doar cuvinte ďż˝nvďż˝rtite din care n-a ďż˝nteles nimic. „Din cauza mea a fost dat afarďż˝ atunci directorul scolii din Vatra Dornei, care nu era altul decďż˝t un frizer, Constantin Chibritescu, din Piatra Neamt. ďż˝si meritase soarta, cďż˝ prea se umflase-n pene pe linie de partid“. Si cďż˝te nu ne-ar mai fi povestit omul pentru a-si crea cu sinceritate acea aurďż˝ de persoanďż˝ aleasďż˝, precum Regele Mihai ďż˝n a ďż˝ntruchipa calitďż˝tile poporului romďż˝n, numai cďż˝ durerea lui de astďż˝zi este alta. Cea a dreptului, ca veteran de rďż˝zboi, de a fi pus, o datďż˝ pentru totdeauna, ďż˝n posesia celor cinci hectare de teren cu vegetatie forestierďż˝, ďż˝n dreptul sďż˝u, si a altor cinci hectare, ca mostenitor al tatďż˝lui vitreg, Basa Petrea. Numai cďż˝ veteranul nostru nu-i multumit deloc de ceea ce i s-a oferit pďż˝nďż˝ acum. Motivul? „Terenul repartizat nu este proprietatea ocolului silvic, deoarece pďż˝nďż˝ la nationalizare a apartinut bicďż˝jenilor, ca islaz ďż˝n devďż˝lmďż˝sie. Cum sďż˝ accept eu sďż˝ fiu ďż˝mproprietďż˝rit pe un teren care cďż˝ndva a fost al nostru al tuturor? Eu am luptat si mi-am riscat viata ca sďż˝ mi se atribuie drept recunostintďż˝ pďż˝mďż˝nt din averea de drept a statului. Nu vreau sďż˝ mďż˝ numďż˝r printre cei ce furďż˝ de la semenii sďż˝i. M-ar blestema Dumnezeu!“, a afirmat Neculai Brocea despre necazul sďż˝u, pe care ni l-a mai spus si cu alte ocazii.

Domeniile Coroanei Rom�ne

ďż˝n altďż˝ ordine de idei, trebuie spus cďż˝ Bicazul a fost Domeniu al Coroanei Romďż˝ne, un fond de proprietďż˝ti care asigura sustinerea economicďż˝ a curtii regale, ďż˝nfiintat printr-o lege din 9 iunie 1884 la initiativa lui Ion Brďż˝tianu. Acest lucru a impus ďż˝n fosta comunďż˝ nemteanďż˝ lucrďż˝ri de amenajare si construire a unor obiective de primďż˝ importantďż˝ pentru buna desfďż˝surare a activitďż˝tilor ce aveau sďż˝ urmeze: palatul regal, teatru, farmacie, baie popularďż˝, brutďż˝rie, moarďż˝, darac, o micďż˝ uzinďż˝ electricďż˝ (un dinam de 110V si 25KV actionat de apďż˝, care asigura alimentarea cu energie a zonei centrale), telegraf, locuinte pentru personalul din administratie. Domeniul Bicaz avea 13.224 de hectare. Proprietďż˝ti regale au fost si la Borca, 17.871 ha, Sabasa si Farcasa, 3.955 ha, dar acestea erau trecute ca apartinďż˝nd de judetul Suceava, alďż˝turi de Mďż˝lini 27.405 ha. ďż˝n timpul refugiului din primul rďż˝zboi mondial, regele Ferdinand a stat o perioadďż˝ la Bicaz, aici primind vestile despre victoriile de la Mďż˝rďż˝sesti, Mďż˝rďż˝sti si Oituz. Apoi, Ignacy Moscicki, presedintele Poloniei, si o parte a guvernului a fost cazat la domeniul bicďż˝jean dupďż˝ ce a fost nevoit sďż˝ fugďż˝ din tara ocupatďż˝ de Germania nazistďż˝ ďż˝n 1939. Despre cum era viata la Domeniul Bicaz cďż˝teva cuvinte ne-a spus, cu ani ďż˝n urmďż˝, Maria Braniste, o localnicďż˝ care fďż˝cea parte din personal: „Ziua de 10 mai (Ziua Monarhiei si Ziua Nationalďż˝ a Romďż˝niei pďż˝nďż˝ la abdicarea Regelui Mihai I - n.r.) era sďż˝rbďż˝toritďż˝ la Bicaz de cďż˝tre scolari, mai ales, care organizau serbďż˝ri, defilau prin fata palatului si cďż˝ntau «Trďż˝iascďż˝ Regele». Si oamenii mari se ďż˝mbrďż˝cau ďż˝n haine de sďż˝rbďż˝toare, ďż˝n costume nationale si mergeau la plimbare sau la o bere“. ďż˝n ce priveste prezenta familiei regale la Bicaz, bďż˝trďż˝na ne-a mai povestit cďż˝ cďż˝ a avut onoarea sďż˝ se afle ďż˝n compania tďż˝nďż˝rului Rege Mihai si a Reginei mamďż˝ Elena ďż˝n mai multe rďż˝nduri: „Au venit la Bicaz de mai multe ori. Veneau ďż˝mpreunďż˝ si stďż˝teau cďż˝te o sďż˝ptďż˝mďż˝nďż˝, douďż˝, pentru cďż˝ le plďż˝cea. Domeniul Coroanei era si la Borca, dar aici le plďż˝cea. Regina mamďż˝ era o femeie extraordinarďż˝, se purta frumos cu noi, iar pe fiul ei ďż˝l ďż˝ndemna sďż˝-si gďż˝seascďż˝ de treabďż˝ pentru a nu pierde timpul. Mi-aduc aminte cďż˝ Mihai se ducea la moarďż˝ si ďż˝i dďż˝dea drumul sďż˝ meargďż˝ pentru a vedea cum functioneazďż˝. Nouďż˝, celor tinere, regina ne spunea sďż˝ mergem sďż˝ vorbim cu Mihai, cďż˝ eram de-o vďż˝rstďż˝, dar noi eram rusinoase, rďż˝deam pe ďż˝nfundate si n-aveam curajul sďż˝-l vizitďż˝m. Ce vreti, eram niste tďż˝rďż˝ncute de la munte“.

Bicaz, 2 mai 1997

Cďż˝nd Regele Mihai a revenit la Bicaz ďż˝n ‘97, pe 2 mai, la aproape 60 de ani de la abdicare (30 decembrie 1947) si plecarea din tarďż˝ (3 ianuarie 1948), cu prilejul primului sďż˝u pelerinaj postdecembrist prin mai multe localitďż˝ti din tarďż˝, Ruxandra Braniste l-a ďż˝ntďż˝mpinat ďż˝n centrul Bicazului, rupďż˝ndu-se din multime si adresďż˝ndu-i cďż˝teva vorbe: „Mďż˝ cunoasteti Majestate? Eu sďż˝nt Ruxandra de la Palat, cea pe care ďż˝ti cunoscut-o prin anii ‘40“. Nu si-a mai amintit de mine“. La venirea ďż˝n Neamt, ďż˝n 1997, la granita judetului, la Bicaz Chei, ďż˝n afarďż˝ de pďż˝inea si sarea obisnuitďż˝, regele a primit din partea primarului si un fagure de miere, lucru care l-a emotionat. ďż˝n Bicaz a fost asteptat de circa 2.000 de oameni, a plantat un brad ďż˝n fata primďż˝riei si la ďż˝ntrebarea primarului Ion Crďż˝ciun dacďż˝ se stabileste ďż˝n tarďż˝ a rďż˝spuns astfel: „Nu ďż˝ncďż˝, mai am mult de fďż˝cut pentru Romďż˝nia din afarďż˝ si deocamdatďż˝ nu am unde sďż˝ stau ďż˝n tarďż˝“. Iar Regina Ana a avut amabilitatea sďż˝ dea o scurtďż˝ declaratie ďż˝n exclusivitate cotidianului Monitorul: „ Am descoperit cďż˝ aveti niste locuri minunate si astďż˝zi (n.r. - 2 mai 1997) am vďż˝zut pentru prima oarďż˝ locurile unde sotul meu si-a petrecut multe vacante. Aveti un oras frumos, cu oameni care pe mine cel putin m-au coplesit prin primirea care mi-au fďż˝cut-o. Le multumesc!“. Apoi, cuplul regal a ďż˝nnoptat la Mďż˝nďż˝stirea Neamt, pentru ca sďż˝mbďż˝tďż˝, 3 mai, sďż˝ fie vizitate mďż˝nďż˝stirile Secu si Sihďż˝stria, Regele ďż˝ntďż˝lnindu-se cu pďż˝rintele Cleopa, „Duhovnicul Moldovei“.

M�n�stirea Agapia, 8 noiembrie 1996

ďż˝n aceeasi zi a urmat o scurtďż˝ sedere la Tďż˝rgu Neamt, un moment surprizďż˝ constituindu-l prezenta Lucretiei Vatzana, o localnicďż˝ care a fost secretara maresalului Antonescu, cu decenii ďż˝n urmďż˝, care i-a spus: „Majestate, cred cďż˝ nu ati venit numai pentru moment, cred cďż˝ ati venit sďż˝ rďż˝mďż˝neti. Nu stiu dacďż˝ vďż˝ mai amintiti, ne-am cunoscut demult. Am 90 de ani, ceea ce ďż˝nseamnďż˝ cďż˝ am trecut prin istorie“.
Anii au trecut, iar Regele Mihai, ďż˝nsotit de Regina Ana si de principesa Margareta, avea sďż˝ mai poposeascďż˝ ďż˝n Neamt pe 7 noiembrie 2006, la Piatra Neamt. Inedit a fost faptul cďż˝ Regele a sosit la Prefecturďż˝ la volanul unui BMW, lucru care a mirat asistenta. A fost ďż˝ntďż˝mpinat si de un fin de-al sďż˝u, Mihai Arusoaei, din Girov, pe care l-a botezat pe 9 aprilie 1939 printr-un reprezentant al casei regale (lucru confirmat printr-un articol publicat la acea vreme ďż˝n ziarul „Posta Moldovei si Bucovinei“), si de un veteran de rďż˝zboi, Vasile Melinte, care-l l-a cunoscut pe rege ďż˝n anii rďż˝zboiului, ďż˝n spatele frontului, la Rďż˝zboieni. Pe 8 noiembrie 1996, de Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, regele si-a serbat onomastica la Mďż˝nďż˝stirea Agapia, slujba religioasďż˝ fiind oficiatďż˝ de Mitropolitul Daniel. A fost un prilej pentru ca sute de localnici din zonďż˝ sďż˝ vinďż˝ la lďż˝casul de cult, prilej cu care ne-au rďż˝mas ďż˝n minte spusele unui bďż˝trďż˝n din Agapia: „De ani de zile mi-am dorit sďż˝-l vďż˝d pe rege. Noi, acum, poate nu mai ďż˝nsemnďż˝m mare lucru pentru el. Sďż˝ntem doar niste oameni care am venit sďż˝-l vedem. Poate ďż˝i tresare inima cďż˝nd vede cďż˝te un bďż˝trďż˝n, veteran, despre care gďż˝ndeste cďż˝ l-ar mai fi putut vedea ďż˝n tineretea lui“. Apoi, seara, Regele Mihai a participat la o receptie oferitďż˝ de prefectul Toader Mocanu, la Seminarul Teologic de la Mďż˝nďż˝stirea Neamt. De atunci, meleagurile strďż˝juite de Ceahlďż˝u n-au mai figurat ďż˝n vreo vizitďż˝ a ultimului suveran al Romďż˝niei.