VIATA CU DOWN
• zeci de copii din judet se nasc cu aceast sindrom • din p�cate, analizele care ar putea depista maladia din timpul gravidit�tii nu se deconteaz� de stat • de multe ori mamele afl� �n momentul nasterii de boala copilului lor si au un soc • ulterior, statul nu se implic� cu nimic �n dezvoltarea acestor copii • Maria Epure lupt� de 15 ani cu sistemul si prejudec�tile pentru fiica sa, Cristina, n�scut� cu Down • C�nd auzim de cineva care a n�scut un copil cu sindrom Down spunem comp�timitor si �nfricosati „Fereasc� Dumnezeu!“. Nu ne implic�m, nu ne intereseaz�, iar subiectul este uitat imediat. Pentru zeci de familii din Neamt, viata este o convietuire permanent� cu Down, pentru unii mai zbuciumat�, pentru altii, mai lin�. Cert este c� viata cu un copil cu acest sindrom nu este deloc simpl�, ea implic�nd o lupt� continu� cu lipsurile financiare, cu indiferenta statului care nu ofer� nimic acestor copii, cu prejudec�tile altora, dar si ale familiei, cu durerea sau dezam�girea de a avea un astfel de copil...
�n Neamt nu exist� statistici foarte exacte despre num�rul copiilor n�scuti cu o astfel de deficient� genetic�. Cert este c� num�rul lor este �n crestere. „Am constatat c� num�rul copiilor cu Down este tot mai mare, iar o explicatie oficial� si pertinent� nu avem. Nu mai exist� regula c� astfel de copii provin din mame mai �n v�rst� trecute de 35-40 de ani, am avut si m�mici de 20 de ani care au n�scut astfel de copii. Cred c� un screening national �n perioada prenatal� ar fi util“, a declarat medicul Sorana Iftimia, sefa Neonatologiei Neamt. �n perioada gravidit�tii, femeilor li se recomand� efectuarea �n luna a 4-a a unor teste de s�nge, numite triplu-test. Aceste analize arat� posibilitatea ca viitorul bebelus s� se nasc� cu anumite anomalii genetice, precum sindromul Down. Dac� rezultatele arat� asa ceva, gravidei i se recomand� continuarea testelor, �n special efectuarea unei amniocenteze. Dac� se dovedeste clar c� viitorul copil are o boal� genetic�, mama poate opta pentru un avort terapeutic. Adic� poate renunta la sarcin�. Din p�cate, toate aceste analize nu s�nt decontate de stat, gravida fiind obligat� s� si le pl�teasc� singur�, ceea ce nu-i la �ndem�na oricui, triplul test cost� cam 3-400 de lei, iar amniocenteze circa 500 de lei. Medicii cred c� dac� ar fi obligatorii si gratuite astfel de teste, s-ar reduce num�rul persoanelor cu dizabilit�ti.
„Nu as fi renuntat la copil, dar mi-as fi dorit s� stiu“
P�rerile s�nt �mp�rtite �n privinta �ntreruperii de sarcin�, considerentele religioase fiind de multe ori cele care le �mpiedic� pe mame s� renunte la pruncul lor. Am vrut s� vedem cum stau lucrurile chiar de la mama unui copil cu sindrom Down. Maria Epure, din Bistrita a n�scut �n 1996 primul ei copil, o fetit�. La 3 zile de la nastere a aflat c� micuta sufer� de sindrom Down. Femeia a avut un soc, mai ales c� nu stia nimic despre boal�. A urmat un an extrem de greu, �n care a luptat cu toat� lumea pentru fiica ei, dar mai ales cu familia care o sf�tuia s-o abandoneze. „Nasterea copilului meu s-a transformat dintr-o bucurie imens� �ntr-o durere la fel de mare. Nu am stiut nimic despre aceast� boal�, nimeni nu m-a consiliat, nimeni nu m-a ajutat. As fi preferat dac� se putea atunci s� fac aceste analize si s� stiu cu ce m� voi confrunta. Nu as fi f�cut �ntrerupere de sarcin� oricum, cel putin asa cred, dar mi-as fi dorit s� stiu, ca s� m� pot preg�ti. Cel mai greu a fost s� lupt cu mine, m� consideram vinovat� pentru ceea ce mi s-a �nt�mplat si-mi era rusine, desi acum �mi dau seama c�t greseam. Asa a fost s� fie, o loterie a sortii. Din p�cate, nu m-a sprijinit nici familia care m� �ncuraja s� abandonez copilul. P�n� la urm�, c�nd a �mplinit copilul un an sotul meu m-a p�r�sit, el n-a putut suporta g�ndul de a avea un astfel de copil“, a declarat Maria Epure, mama Cristinei care are acum 15 ani. Pentru aceast� mam� curajoas�, care priveste viata cu mult optimism si pentru care fiica ei este lumina ochilor, au �nceput ani de lupt�, de greut�ti si de lipsuri, dar cu mult� credint� si cu tenacitate le-a dep�sit r�nd pe r�nd. „Cea mai grea perioad� a fost dup� ce am terminat concediul de crestere a copilului. Nu am avut unde s-o duc pe Cristina pentru c� nu exist� gr�dinite sau scoli speciale pentru astfel de copii. Am dus-o totusi la gr�dinita de la Bistrita si 3 ani a mers la scoal�, dar nu era bine pentru nimeni. Acesti copii au nevoie de educatori speciali, de o stimulare specific�, de o �ngrijire anume. S�nt copii iubitori, afectuosi, lipiciosi si cu o stimulare special� pot deveni aproape ca niste copii normnali. Pentru mine, Cristina este un copil ca oricare altul, pe care �l iubesc din tot sufletul si nu regret nici m�car o secund� faptul c� exist�. Dumnezeu m-a ajutat s� trec peste toate si s�nt fericit� cu fiica mea pe care o consider un dar divin“, a mai spus aceast� mam� uimitoare.
Fundatia Haven, speranta copiilor cu Down
Pentru c� statul nu ofer� copilor cu aceast� boal� dec�t o alocatie dubl�, adic� 84 de lei si o indemnizatie de 91 de lei, p�rintii s�nt disperati pentru c� nu au unde si cu ce s�-i integreze social. Le lipsesc unit�tile de �nv�t�m�nt, cadrele didactice special preg�tite, psihologii, consilierii si nu �n ultimul r�nd banii pentru a face fat� unor consultatii private. Din 2004, pentru c�tiva copii sperantele au ren�scut odat� cu �nfiintarea Fundatiei Haven Speranta Tuturor. Function�nd cu sprijinul Bisericii Baptiste din Piatra Neamt aceast� fundatie a fost deschis� �n 2004 si de atunci ofer� sprijin si �ngrijire copiilor cu Down si cu autism. „Avem cam 15 locuri, dar �n acest moment primim 20 de copii si s�ntem nevoiti s� refuz�m pe multi pentru c� nu avem fonduri. Stau la noi de dimineat� si p�n� la ora 16, primesc dou� mese si o gustare si, lucrul cel mai important, ne ocup�m temeinic de preg�tirea lor pentru integrarea social�, dar si de stimularea psihologic� de care au nevoie. Este o sans� pentru copii si avem p�rinti care vin aici de la Borlesti, Bicaz etc. Tr�im doar din donatii si sponsoriz�ri si, din punctul meu de vedere, este o minune c� function�m. De fiecare dat� c�nd eram pe buza pr�pastiei, mereu s-a ivit cineva si ne-a �ntins o m�n� de ajutor si astfel am supravietuit“, a declarat Doina Tifrea, directorul Centrului de zi „Silvia“, din cadrul Fundatiei Haven. Din p�cate, acesti copii au mare nevoie de ajutor, astfel �nc�t toti cei care cred c� pot oferi un mic sprijin acestor oameni inimosi, pot vizita Centrul „Silvia“ si pot s� vad� cu ochii lor ce minuni fac pentru niste copii uitati de autorit�ti.
|