Rezervatia Ceahl�u s-a �njum�t�tit �n 10 ani
• este cea mai dramatic� situatie din tar� • Rezervatia Cheile Bicazului-H�smas si-a redus suprafata cu circa 40% • bun cunosc�tor al masivului Ceahl�u, Raul Papalicef spune c� �n Parcul National nu s-a defrisat, �ns� nu acelasi lucru s-a �nt�mplat �n p�durile care au fost retrocedate • „Tentative au existat, �ns� ne-am opus cu �nversunare“, a declarat Papalicef • Judetul Neamt st� cel mai prost din toat� tara la capitolul distrugerii naturii �n zona de munte. De 10 ani �ncoace, mii de hectare din rezervatiile naturale dispar. Si asta �n conditiile �n care avem o legislatie complex�, de factur� comunitar�, �n privinta mediului �nconjur�tor. Conservarea naturii nu pare s� fie un subiect prea important pentru cei a c�ror responsabilitate este s� p�streze ceea ce am primit de la �naintasi si s� d�m mai departe nealterat. Econtext a realizat evolutia unora din cele mai importante arii protejate din Rom�nia, urm�rind cu c�te hectare a sc�zut suprafata acestora din 1992 si p�n� �n 2010. Cele 10 situri supuse analizei s�nt Rezervatia Deltei Dun�rii, Rezervatia Retezat, Rezervatia Rodnei, Parcul National al Muntelui Ceahl�u, Cheile Nerei - Beusnita, Cheile Bicazului - H�smas, Bucegi, Cozia, Muntii M�cinului si Piatra Craiului. �n perioada mentionat�, aceste 10 zone naturale au pierdut �mpreun� aproape 65.000 de hectare. De aproape 3 ori mai mult dec�t suprafata Bucurestiului. �n topul celor de la Econtext, cea mai dramatic� situatie evidentiat� este a Muntelui Ceahl�u. Aria natural� protejat� s-a �njum�t�tit �n acest interval. Dac� �n 1992 avea 17.200 de hectare, anul trecut a ajuns la doar 7.739 de hectare. R�m�n�nd la aceeasi regiune, zona Cheile Bicazului - H�smas s-a redus cu circa 40%. Sub topoarele celor care distrug p�durea a c�zut si Rezervatia Retezat, care a pierdut cea mai mare suprafat�: circa 17.000 de hectare, de la 54.400 �n 1992, p�n� la 38.047 �n 2010.
Neamtul, locul II pe tar� la exploat�ri forestiere
C� �n codrii Neamtului se taie �n dusm�nie de ani de zile nu este o noutate, dar aceiasi analisti au mai ajuns la o concluzie - judetul nostru este pe locul II pe tar� din punct de vedere al exploat�rilor forestiere. Drept este c� avem si p�duri mari comparativ cu alte zone, dar si activitatea din zona silvicului este pe m�sur�. Doar sucevenii au drujbele mai puternice dec�t ale noastre. �n 2010, volumul de lemn recoltat din Suceava s-a ridicat la 2.299.600 de metri cubi. Este singurul judet care dep�seste pragul de dou� milioane de metri cubi. Aceast� cantitate echivaleaz� cu cea recoltat� din 20 de judete! De altfel, aici �si desf�soar� operatiunile dou� companii austriece, care s�nt printre cei mai mari exploatatori de lemn din tara noastr�. Dup� Suceava urmeaz� judetul Neamt: volumul de lemn recoltat �n 2010 totalizeaz� 1.253.100 de metri cubi. �mpreun�, nemtenii si sucevenii asigur� aproape un sfert din productia national� de lemn. Anul trecut, volumul total de lemn recoltat �n Rom�nia s-a ridicat la 16.991.600 de metri cubi. Ceea ce reprezint� o crestere de 20% fat� de volumul recoltat �n 2000, care s-a ridicat la 14.284.700 de metri cubi. Enorm pentru o perioad� de doar 10 ani, av�nd �n vedere c� este nevoie de zeci de ani pentru ca o p�dure s� ajung� la maturitate.
„S-a defrisat �n zonele retrocedate, nu �n Parcul National Ceahl�u“
Mare iubitor de munte si un bun cunosc�tor a tot ce �nseamn� masivul Ceahl�u, Raul Papalicef spune c� �n Parcul National nu s-a exploatat abuziv. Papalicef a tr�it istoria Parcului National Ceahl�u de la �nceput si p�n� �n prezent. Are 20 de ani de c�nd e seful Salvamont si a fost primul administrator al formei de protectie a naturii �n Rezervatia Natural� Masivul Ceahl�u. Papalicef spune c� suprafata administrat� de Parcul National a sc�zut datorit� modific�rii ariei de restrictie, iar acest lucru s-a f�cut din pricina legilor fondului funciar. „�n 1992, Rezervatia Natural� Masivul Ceahl�u avea o suprafat� total� de 17.000 de hectare. Cuprindea suprafete administrate de ocoalele silvice Bicaz, Ceahl�u si toate p�durile din jurul lacului Bicaz. Au existat exploat�ri forestiere, dar defris�ri �n adev�ratul sens al cuv�ntului niciodat�. Tentative au fost, dar ne-am opus cu �nversunare. �n 2003 s-a modificat aria de restrictie din Rezervatia Natural�, aceasta transform�ndu-se �n Parc National care are acum o suprafat� de 7.900 de hectare. Asta nu �nseamn� c� diferenta de la 17.000 la 7.000 a fost defrisat�. S-a t�iat masiv la Grinties, dar nu �n Parcul National. La Grinties au fost comise adev�rate crime. S-au f�cut zeci de dosare penale, �ns� nu s-a �nt�mplat nimic. S-a dat cu rasul �n zonele retrocedate, iar acest lucru se va mai �nt�mpla. Acum 3-4 ani s-au t�iat 20.000-30.000 de metri cubi, fiind prins� aici si o bucat� din Parcul National. P�durea fusese dobor�t� de v�nt, asa c� arborii trebuiau scosi. Trebuie s� se tin� cont c� �n ultimii ani s-a retrocedat foarte mult. De exemplu, jum�tate din cele 27.000 hectare retrocedate printului Struza s-a aflat �n zona rezervatiei“, a declarat Raul Papalicef.
|