Libertatea spiritului si lipsa de prejudec�ti

Asa cum anuntam la vremea respectivďż˝, ďż˝ntre 2 si 19 august 2011, ďż˝n sala de expozitie „Constantin Brďż˝ncusi“ de la Palatul Parlamentului din Bucuresti a avut loc o premierďż˝ ďż˝n Romďż˝nia. Organizatďż˝ de Secretariatul general al Camerei Deputatilor, Serviciul pentru ambientďż˝ri si expozitii, Fundatia Outsider Art si Asociatia „L’art en marche“ din Franta, prima editie a Salonului International „Outsider Art by Laurentiu Dimiscďż˝“ a fost onorat de prezenta a peste 150 de artisti internationali consacrati ďż˝ntr-un domeniu care, la ora actualďż˝, este cel putin controversat. Mai mult, numďż˝rul dublu, 43 si 44 din iulie-august 2011 al Revistei pietei de artďż˝ din Romďż˝nia, „Antic Art Magazin“, este consacrat ďż˝n ďż˝ntregime artistului plastic nemtean. Fďż˝rďż˝ sďż˝ emitem pďż˝reri si judecďż˝ti de valoare asupra acestor evenimente, ďż˝ncercďż˝m ďż˝n rďż˝ndurile ce urmeazďż˝ sďż˝ ne facem datoria de a sublinia eforturile - pe care negresit timpul le va retine sau nu - artistului plastic pietrean dďż˝ruit cu consecventďż˝ si obstinatie impunerii unui nou stil ďż˝n arta plasticďż˝ romďż˝neascďż˝ si nu numai. Chiar dacďż˝ foarte multi dintre cei ce ďż˝l vďż˝d nu sďż˝nt deloc partizanii unei asemenea viziuni.

Repere

ďż˝nceputurile expozeurilor internationale ale lui Laurentiu Dimiscďż˝ dateazďż˝ din perioada imediat urmďż˝toare anului 2000, cďż˝nd surprinde plďż˝cut lumea culturalďż˝ a Roanne-ului. ďż˝n vara fierbinte a lui 2006 se legitimeazďż˝ ďż˝n fata publicului bucurestean cu o expozitie personalďż˝ la Palatul Parlamentului. Doi ani mai tďż˝rziu cutreierďż˝ cu „Vii si vinuri“ prin Cluj, Bacďż˝u si Piatra Neamt. International Singular Art Fest by Laurentiu Dimiscďż˝ reprezintďż˝ un proiect de amploare la care s-au alďż˝turat 150 de artisti din mai multe tďż˝ri, ďż˝ntr-un periplu prin Cluj, Bistrita si, din nou, Piatra Neamt, iar Salonul International Outsider Art a ďż˝ncununat activitatea de curator a originalului artist. ďż˝n afarďż˝ de expozitiile din tarďż˝ si de pe meleagurile pietrene, Laurentiu Dimiscďż˝ mentine un contact permanent cu fenomenul expresiei artistice internationale prin prezente semnificative la manifestďż˝ri plastice importante din Olanda (Harlem), Belgia (Bruxelles, Parlamentul European, 2011) si Franta (Dijon, 2009, 2010, Galerie de Colombier, 2010, Chateau de Beaulieu Riorges, 2010, St. Amant Roche Savine, 2011). ďż˝ntre timp, Laurentiu si-a terminat masteratul la Universitatea de Arte Plastice si Design din Cluj-Napoca si ďż˝n aceste zile se pregďż˝teste pentru a sustine teza de doctorat sub oblďż˝duirea profesorului Ioan Sbďż˝rciu.

Profesiune de credintďż˝

Si ďż˝ntrucďż˝t aceastďż˝ viitoare calitate ďż˝i conferďż˝ dreptul autorizat de a motiva demersurile artistice, este interesant de a afla cum defineste el ďż˝nsusi termenul de artďż˝ singularďż˝: „Am ales acest termen umbrelďż˝, deoarece acoperďż˝ o realitate unicďż˝ si stranie. Unicďż˝, asta ďż˝nseamnďż˝ individual, remarcabil, ciudat. Aproape toti creatorii din aceastďż˝ categorie sďż˝nt artisti autodidacti. Vďż˝ prezentďż˝m un univers artistic a cďż˝rui fortďż˝, originalitate si imaginatie creativďż˝ sďż˝nt extraordinare: dincolo de toate regulile, departe de orice influente culturale. Acesti artisti pot vedea arta peste tot, ďż˝n orice formďż˝ obisnuitďż˝. Pictura lor are o linie foarte intimďż˝ si ďż˝n acelasi timp o dimensiune universalďż˝. Pentru acest tip de artist istoria artei nu existďż˝, el ďż˝ncepe totul ca un creator adevďż˝rat. Uneori priveste fix, intens, un obiect banal pentru noi, pentru altii; dar se pare cďż˝ el vede pentru prima dat! ďż˝l transformďż˝ ďż˝ntr-o imagine halucinantďż˝!“ Poate fi, de bunďż˝ seamďż˝, o profesiune de credintďż˝.

Dragostea prin culori

Viorel Buruianďż˝, cunoscutul intelectual, profesor si scriitor nemtean, ďż˝n calitate de colaborator al artistului ďż˝n traducerea catalogului sďż˝u, ďż˝l desluseste din perspectivďż˝ umanistďż˝: „Camera cu vedere la stradďż˝ nu dispare. ďż˝nsďż˝ privirea de tip mimetic este ďż˝nlocuitďż˝ cu ochiul care se uitďż˝ - prin aceeasi fereastrďż˝ - dinafarďż˝ spre ďż˝nďż˝untru. Acel spatiu interior care, uneori, ne revelďż˝ propria fortďż˝, o energie - divinitatea noastrďż˝ interioarďż˝, sursďż˝ de cunoastere intimďż˝ si de experiente noi. E un teren - transcedental - pe care se produce mereu o alunecare de sens. Un nou raport ďż˝ntre imagine si lucru. Vedem cu totii imaginea concretďż˝, dar simbolul care transportďż˝ semnificatiile este un vehicul imperceptibil cďż˝tre acel loc unde ai impresia cďż˝ se vorbeste numai ďż˝n soaptďż˝. Iar de acolo SE vorbeste cďż˝tre subconstientul fiecďż˝ruia dintre noi. Formele sďż˝nt supuse unui proces de deformare. Conflictul dintre cele douďż˝ tipuri de viziuni genereazďż˝ noi forme care surprind si dezorienteazďż˝, fiindcďż˝ nu prea pot fi cuprinse ori admise de regulile academice. ďż˝n aceastďż˝ privintďż˝, orice academie rďż˝mďż˝ne ďż˝n urma artistilor: are Academia reguli care sďż˝ arate cum se fac noile reguli?“ Si o concluzie generalizatoare si nďż˝ucitoare prin adevďż˝r: „ďż˝n aceste timpuri, coplesitoare prin numďż˝rul mare de aplicatii tehnologice, arta capďż˝tďż˝ o importantďż˝ sporitďż˝, fie si numai pentru faptul cďż˝ ďż˝si pďż˝streazďż˝ valoarea umanistďż˝.“ Cunoscutul critic de artďż˝ Marius Tita, unul dintre comentatorii cei mai avizati ai acestui gen de reprezentare artisticďż˝, subliniazďż˝ la rďż˝ndul sďż˝u: „Lumea artei brute sau singulare sau naive sau populare sau neuve invention sau doar mai altfel, este vastďż˝ si interesantďż˝. Aici gďż˝sim tot ce nu vrea sďż˝ accepte curentele acceptate ale artei. (...) Este o enormďż˝ mďż˝rturisire si naratiune ďż˝n arta brutďż˝“. Iar Luis Marcel, profesor de sculpturďż˝, expert ďż˝n artďż˝ brutďż˝ si artďż˝ contemporanďż˝, fondator al Muzeelor „L’Art en Marche“ din Lapalisse si din Hauterives, apropiat colaborator si mentor al lui Dimiscďż˝, ďż˝l caracterizeazďż˝ mďż˝gulitor: „Dimiscďż˝ detine totul pentru a fi liderul acestei Figuratii Libere. Opera lui e ďż˝ntre Arta brutďż˝ si Arta contemporanďż˝. El are cutezantďż˝ ďż˝n trďż˝sďż˝turďż˝, ďż˝n culoare. Are spontaneitate ďż˝n idei, ďż˝n ďż˝ntďż˝mplďż˝rile ce ni le povesteste. E un pictor povestitor. Sursďż˝ inspiratoare ďż˝i este marea culturďż˝, de unde extrage: mitologii revďż˝zute si corijate prin strďż˝danii proprii; povesti populare din a sa copilďż˝rie, de pe meleagul natal. Picteazďż˝ cu o rďż˝zboinicďż˝ ďż˝nfocare, cu exaltare, cu un mare angajament fizic. Dimiscďż˝ nu face totusi rďż˝zboi, ci dragoste face prin culorile sale.“

�ncotro?

Domeniile de creatie artisticďż˝ si conceptul socio-cultural de Outsider Art cuprinde, ďż˝n opinia tuturor comentatorilor, o varietate care suportďż˝ extinderi perpetue. Se vorbeste astfel despre notiuni generice precum: arta brutďż˝, arta ďż˝n afara normelor, arta modernďż˝ rusticďż˝, arta naivďż˝, arta popularďż˝, arta primitivďż˝ modernďż˝, noua figuratie, arta actualďż˝, arta crudďż˝, arta ludicďż˝, arta oniricďż˝, arta insolitďż˝, arta samanismului, art recup, arta totalďż˝, arta spontanďż˝, arta ďż˝ngerilor, arta derizorie, Graff Roots Art, Baz’art, arta spiritualďż˝, arta liberďż˝, Art en marge, arta marginalďż˝, etnoarta, L’art en marche, Noua inventie. Mai mult decďż˝t atďż˝t, rďż˝dďż˝cinile fantastice si nu mai putin cele psihiatrice ale acestui gen de reprezentare plasticďż˝ sďż˝nt extrem de vechi, iar procesul de ordonare a unui fenomen prin esenta sa incontrolabil poate dezvďż˝lui imagini nebďż˝nuite; care pot fi puse ďż˝n valoare doar ďż˝n lipsa oricďż˝ror prejudecďż˝ti si complexe. Cu alte cuvinte, doar de cďż˝tre un spirit liber. Dacďż˝ Laurentiu Dimiscďż˝ ďż˝si permite asta, ďż˝l invidiez.