PROtest
La vita e bella
Particula „pro“ poate fi tratat� propriu gramatical ca fiind o procliz�; chiar dac�, �n mod curent, este considerat� a fi un simplu element de compunere �n formarea unor adjective. �n fraze si propozitii. M� g�ndeam la aceast� problem� �n clipa �n care m� �ntrebam de ce nu s�nt pro. Si, mai mult, atunci c�nd puneam la �ndoial� probitatea profesional� si moral� a celor care ne produc at�ta durere conduc�ndu-ne prost, dup� cum afirm� unii. Ba, chiar foarte prost, dup� cum spun altii, mai profesionisti.
Probabil c� programele propuse de produc�torii si proprietarii prostului (pardon!) postului „Pro“ probeaz� problematica pe care propov�duitorii acestui procedeu de prob�luial� si-o asum� �n nume propriu.
Propagatori ai unui prompt program de prostire a progeniturilor proletariatului, ai unui prolix si exacerbat spirit de proprietate, prospect�nd cu consecvent�, si probitate probabil, raportul promit - profit, maestri ai prospectivei �n propensiunea imaginii protelevizate, proteguitori ai protipendadei si propulsanti ai unei progeneratii de prostovani, dovedesc o proeminent� prodigalitate �n protejarea programului proclamativ propus.
L-am rev�zut nu demult pe micul ecran, convertit programatic �n procuror de circumstant� al celor ce-l ascultau cuminti si se amuzau c�ndva de proiectele sale prostesti. Protagonistul de la �nceputul mileniului, de pild�, prosl�vitul Proliiiiiiiiiiiin Prolinescuuuuuuuu, protopsaltul proverbial de acum al provoc�rilor care oscileaz� �ntre prozaism si protocronism, �ntre proudhonism si proorocire prospectiv�, a devenit prin prolongatie un fel de procurator prometeic al „Pro“-ului, propagandist prosper al propriei prohorisiri.
De altfel, �n profundele prolegomene din prologul fiec�rui program propagat s-a dovedit a fi proleptic si propov�duitor al unor propuneri programatice, cum �i st� bine, probabil, unui fost proletar proptit profund �n protoistoria prodemocratiei providentiale, pentru unii, �n procesul profesionalist de procopsire.
Asta �n afara faptului c� �n luminile propriilor proiectoare i-am descoperit, din profil, usorul prognatism si mai nuantata pronatie determinat� de o usoar� proctalgie, probabil. Deh! Prostata...
Promotor al unui intelectualism de provenient� provincial�, cu un limbaj propriu ce oscileaz� �ntre protuberant� si protap, ar putea fi luat cu usurint� drept un proxenet prototipic ce-si propune, printre altele, propagarea unui proces proverbial de prozelitism facil si proteic fat� de un prostovan mai mare dec�t el, profanator al tuturor valorilor acestei t�ri. Prot�pit �n prosceniu, ca un prosector prosper, propagator al ideilor de pe prompter, maestru conjunctural si spontan al prolepsei, prognozei, procreerii si progesteronului, esueaz� de fiecare dat� -printr-un profund si problematic prolaps - �n prohab. Este domeniul cel mai propriu prototipului proboscidian care, �n afara aerului proasp�t si profesional, prodig �n pronuntie, profet atoatestiutor, cu ambitii si veleit�ti de promptuar, promite propagarea spiritului s�u protelevizat �n r�ndul prostimii c�zute �n prostatie, propun�nd intransigent� �n problema proscriptiei. Proximul profit procurat prin acest prodigios procedeu reflect� profunda promiscuitate din aceast� prosl�vit� tar� a c�rei pronie nefericit� proclam� prostia la rang de program de stat. Cu alte cuvinte, un alt fel de a promite progresul. Pro mitraliera! Este ca diferenta - sonor�, evident - dintre Proust si Prometeu, de pild�. Sau ca cea dintre protocronism si proletcultism.
Dincolo de acest m�runt propupincurist, c�zut si �n dizgratie, dar si �n prostatie, si propulsat ca multi altii �n problemele teoretice ale prodemocratiei, se afl� proeminentul profanator sef cu care ne-a procopsit istoria. Profetic, protectionist, profeminist proeminent, progresist p�r�t, provocator, profan, pasionat de probatorii, propov�duitor al prorog�rii drepturilor umane elementare si al proscrierii politice, adept al prozei cotidiene si sp�l�tor de prov�, ne-a tintuit �n protoistorie, undeva prin epoca fierului si a protozoarelor.
A conduce prost o tar� ce se vrea �n plin proces de prop�sire, proiect�nd un procedeu de producere a progresului national prin oprobriu si prohibitie alimentar� si financiar�, proteguind masa de potentati cretini ce diriguiesc asa zisul progres al t�rii, si nu de putine ori progeniturile lor, provoac� probleme profunde �n sistemul social neprotejat de nici o m�sur� de protectie. Profetul proclet si prodigios din fruntea natiei, care �n ciuda oric�rei logici are totusi proclamati prozeliti apropiati, dovedindu-se proteic asemeni unui protoiereu, se pronunt� - proverbial, de acum - �n problemele grave ale profesorimii v�duvite de procente importante ale salariilor, profer�nd insulte asupra pensionarilor prosternati care, de regul� si prin prodefinitie, s�nt pro. Apropos! Acest proces idiot de prostire a oamenilor de c�tre cel care promulg� si proceteste, si de c�tre protipendada proputere, fruntas� �n productie, care prolifereaz� prin propagand� prolix�, mincinoas�, prodig� si prohibitiv�, de aprozar, este programat s� functioneze probabil p�n� la sf�rsitul lumii. Din aproape �n aproape, cum ni se promite. Propusa protejare a prostimii opulente, propulsat� �n sferele profunde ale proclamatei puterii, ocupat� cu procrearea si mentinerea profundului program de prob�luire �n mas� prin promisiuni si pronunt�ri desarte despre protectie social� si exercitiu coprofag - ba chiar si prin procurori deseori - este o profesie de prosteal� colectiv� programat�. Doar providenta si pronia cereasc� mai poate salva aceast� natie proscris� din promisele probleme pe care procariotii i le procur�; cu asiduitate si probitate profesional�. Ca �ntr-o leprozerie.
Probabil c� din acest motiv m� �ndoiesc c� ideile improprii propagate de prozelitii „Pro“-ului s�nt - vorba lor, din propozitie! - cele mai protivite.
|