 Chin de naveti�ti
• peste 3.000 de naveti�ti iau cu asalt, la primele ore ale dimine�ii autobuzele �i microbuzele care-i duc la serviciu sau �coal� • abonamentul, de multe ori, nu ofer� nici confortul dorit �i nici economii �n „pung�“ • mai exact, c�l�torii stau claie peste gr�mad�, de�i normele de transport prev�d cu totul altceva • unii transportatori s�nt prin�i c� nu „taie“ bilete • patronii mijloacelor de transport sus�in c� mai mult p�gubesc, dec�t c�tig�, �n cazul naveti�tilor • unele mijloace de transport ar fi trebuit date la casare de mult� vreme • La primul c�ntat al coco�ilor, p�lcuri de oameni �nfofoli�i, care r�spund la salut monosilabic, se posteaz� �n sta�iile de autobuz sau microbuz din localit��ile unde domiciliaz�, �n a�teptarea mijloacelor de transport, care s�-i aduc�, iar�i �i iar�i, la locurile de munc� sau �nv���tur� din ora�. Roma�canii care fac naveta, la r�ndul lor, se posteaz� �n autog�ri sau �n locurile special amenajate, a�tept�nd „lada“ care s�-i „verse“ �n por�ile �nterprinderilor sau �colilor din satele din �mprejurimi. Siluete �mbrobodite, fe�e ascunse sub glugile hainelor, s�nt s�tule de stereotipia zilelor din cursul unei s�pt�m�ni, luni, ori a anilor, de c�nd, aproape �n fiecare diminea��, s�v�r�esc acela�i „ritual“. „S�nt cadru didactic �n comuna Sagna de circa 15 ani. �n fiecare diminea��, pe v�nt, pe ger, pe ploaie, pe ar�it�, fac acela�i lucru. Vin s� «prind» autobuzul. �n ziua de ast�zi, din nefericire, de multe ori c�nd este aglomerat sau zile de t�rg, nici locuri nu mai po�i prinde. Patronii care de�in ma�inile, la r�ndul lor, nu prea mai fac mari reduceri la abonamente. Mai g�se�ti �i c�te un primar care nu vrea s� deconteze banii de navet� �i uite a�a �mb�tr�ne�ti f�r� s� vrei, umbl�nd pe drumuri, pentru o retribu�ie de mizerie“, a declarat Maria P., navetist�. �n prezent, �n mijloacele de transport persoane, zilnic, se urc� peste 3.000 de naveti�ti, un num�r inferior celui de peste 12.000, existent �n urm� cu c��iva ani. Sc�derea dramatic� a naveti�tilor s-a datorat �omajului, plec�rii la munc� �n str�in�tate sau altor cauze. Scumpirea carburan�ilor �i a pieselor de schimb pentru vehicule i-a f�cut pe patronii societ��ilor de transport s� ridice at�t pre�ul la bilete, c�t �i la abonamente. „Proprietarii mijloacelor de transport s�nt obliga�i, at�t timp c�t motorina cost� c�t cost�, piesele �i repara�iile enorm, s� nu prea mai fac� reduceri la abonamente. Cu toate c� acestea s�nt rute mai circulate, pre�ul unui abonament este cu 50% mai ieftin dec�t biletele de c�l�torie“, a declarat Jorj Cr�ciun, impegat de mi�care. Naveti�tii, �n special cei de pe rutele cele mai aglomerate, Roman-Sagna, Roman-Adjudeni, Roman-Pilde�ti, Roman-S�b�oani, ori Roman-T�m�eni, se pl�ng de starea necorespunz�toare a autobuzelor. „Oamenii, cu «c��el �i purcel», cu saco�e doldora, cu gen�i, saci �i alte bagaje, �ncearc� s� se strecoare c�t mai neobserva�i �n autobuze sau microbuze. Mul�i dau c��iva lei «ï¿½pag�» �oferului pentru mul�imea de bagaje, al�ii nici nu le mai a�eaz� �n locurile special amenajate �i le posteaz� pe intervalul dintre scaune. Acest lucru face imposibil� buna circula�ie �n autobuzul �i a�a «terminat». Domnule, parc� func�ioneaz� pe baz� de c�rbuni, iar unele dintre ele s�nt total dezaxate, reprezent�nd un adev�rat pericol pentru siguran�a c�l�torilor. Am v�zut chiar, o dat�, c� anvelopele «cursei» erau sub orice critic�“, s-a pl�ns unul din cei care, indiferent de vreme, cu ochii c�rpi�i de somn, dis-de-diminea�� ia calea „Casei Afacerilor“, pentru a face naveta la Pilde�ti. Pentru anumite destina�ii, unde s�nt mai pu�ini amatori, proprietarii au pus la dispozi�ie microbuze cu o capacitate de 17-19 persoane. De multe ori, �oferul ia cu mult peste capacitate, ajung�nd uneori ca ma�ina s� arate ca o cutie de conserve, din ea cobor�nd 30-35 de persoane, transpirate, cu nasturi lips� �i cu hainele bo�ite. Dac� unele dintre autobuze, �n timpul iernii, au instala�ii de �nc�lzire, altele trag la peron, �n fa�a oamenilor, cu geamurile �nghe�ate bocn�. Dac�, din anumite motive, nu porne�te motorul sau din cauza altor defec�iuni suferite se �nt�rzie uneori �i o or�, �n mijloacele de transport urc� zgribuli�i �i �nghe�a�ii naveti�ti. Frig afar�, frig �n autobuz, motive suficiente pentru a cheltui ni�te bani �n plus pentru medicamentele necesare �nl�tur�rii gripei sau rinitelor. �n afara faptului c� unii conduc�tori auto proprietari se pl�ng� c� pre�ul biletelor nu acoper� nici cheltuielile materiale, mai exist� �i „pira�i auto“, care fac via�a grea transportatorilor legitimi. „S�nt unii �oferi care au �nv��at pe de rost programul autobuzelor �i, c�nd �tiu c� exist�, �n sta�ii, aglomera�ie, �ncarc�, �n autoturismul lor, patru persoane �i fac transportul cu acestea, p�n� acolo unde merg. �n loc s� �ncas�m noi banii pe bilete, intr� �n buzunarul unor asemenea �oferi de duminic�“, s-a pl�ns un �ofer de autobuz. Pirateria va mai exista mult� vreme, iar cei care efectueaz� aceste transporturi cu naveti�ti deseori cad �i ei „�n p�cat“, controalele de pe traseu g�sindu-i de multe ori cu „mu�terii f�r� bilete“. Amenzile trec, iar practicile r�m�n acelea�i. �i ale lor �i ale „pira�ilor“.
FOTO: Naveta, pe timp de iarn�, este plin� de „peripe�ii“
|
Autentificare
