Descoperire stranie �n Muntii Neamtului
• profesorul Dumitru Ionit� a descoperit, �n apropierea sitului de la Vadu R�u, un obiect de form� oval� din lut ars ce are o form� bizar� • obiectul seam�n� cu un cap de extraterestru, are o greutate de aproximativ 300 de grame si un diametru de circa 8 centimetri • O descoperire realizat� de profesorul Dumitru Ionit� va st�rni, cu sigurant�, noi controverse. Cu sigurant�, situl arheologic Vadu R�u, locul �n care profesorul din Farcasa a descoprit recent un obiect straniu, va fi readus �nc� o dat� �n atentia istoricilor si arheologilor din Rom�nia. Este locul unde, �n ultimii ani, profesorul Ionit� a g�sit mai multe t�blite din lut, imprimate cu pictograme ce ar putea constitui forme ale cele mai vechi screri din lume. Tot la Vadu R�u, istoricul a g�sit p�n� acum dou� structuri ciudate din piatr�, una sem�n�nd foarte mult cu un OZN, cealalt� cu cunoscutul Sfinx din Bucegi. Nu cu mult timp �n urm�, �n apropierea de Vadu R�u, profesorul Ionit�, a f�cut o descoperire la fel de interesant�. Este vorba de un obiect din piatr� care seam�n� izbitor cu capul unui extraterestru. Obiectul are o greutate de aproximativ 300 de grame si o dimensiune, �n cruce, de 8X7,5 centimetri. „Am g�sit obiectul �ntr-un loc situat �n aval de celebrul sit de la Vadu R�u, comuna Farcasa. Este vorba de un obiect cu form� oval� din lut ars ce are o form� bizar� ce aduce cu un ipotetic cap de extraterestru. Obiectul are incizate pe unifat� semne protoliterate ce aduc mai mult cu litere oriental-sanscrite, fiind unicat �n lumea arheologic� mondial� p�n� �n prezent. Locul unde am g�sit acest obiect se afl� foarte aproape de cel �n care au fost descoperite si faimoasele T�blite de la Vadu R�u, cu cea mai veche scriere protoliterat� din lume, cuptorul-mam� al T�blitelor de la T�rt�ria, dar si sanctuarul megalitic ce are relativ corespondent cu cel de la Stonehenge, Anglia. Ca si descoperiri �n acest� zon� mai amintesc craniul pietrificat de 6,3 kg si o �n�ltime de 37 cm“, a declarat profesorul Dumitru Ionit�. Recenta descoperire a profesorului nemtean, un mare pasionat de arheologie, va completa lunga list� cu descoperiri semnate de el. Incursiunile profesorului pe Valea Bistritei nu au r�mas f�r� rezultate. Site-ului wikipedia.org, consemneaz� cele mai interesante descoperiri ale istoricului nemtean, cu care putini specialisti rom�ni se pot l�uda. Amintim doar picturile rupestre de pe Rar�u, reprezent�nd schematic paleoastronauti; sanctuarul Megalitic de la Vadu-R�u (neolitic), ce are corespondent cu cel de la Stonehenge (Anglia), descoperit �n cursul lunii octombrie 2009; cel mai vechi neolitic aceramic din Rom�nia; cea mai veche scriere pictografic� din lume („T�blitele de la Vadu R�u”), circa 3500-3000 �.Hr.; „Cearta idolilor” - celebrele figurine zoomorfe ce rivalizeaz� cu „G�nditorul” si Femeia sez�nd” de la Hamangia; stela megalitic� cu scriere glagolitic� de pe Goia (sec. XIV); cea mai lung� conduct� din olane de ceramic�, din mediul rural moldovenesc din epoca feudal� (Farcasa); descoperirea urmelor arheologice ce atest� campania militar� a lui Petru Rares �n Tara Rom�neasc� - Transilvania prin pasul Tulghes �n ianuarie-februarie 1529.
Iataganul lui Cioban Oglu Pasa, un pas� turc
De asemenea este cunoscut� pasiunea profesorului pentru obiectele vechi. Cunoscut colectionar de obiecte istorice din Moldova si nu numai, Dumitru Ionit�, a reusit s� salveze de la distrugere numeroase obiecte de o valoare inestimabil�. Periodic, istoricul ia la pas t�rgurile din judetele Moldovei pentru a salva obiecte de patrimoniu. �n colectia nemteanului se afl� si iataganul lui Cioban Oglu Pasa, seful oastei otomane care i-a �nfr�nt pe eteristi la M�n�st�rirea Secu. „Asa cum se stie, �n cursul lunii august 1821 a fost �n�busit� si rezistenta pandurilor lui Tudor Vladimirescu, retrasi dincole de Olt. Cealalt� grupare a eteristilor, �n frunte cu Iordache Olimpiotul si Ioan Farmache, s-a retras �n Muntii Neamtului, continu�nd lupta. Ultimele clipe ale Eteriei din Moldova aveau s� se consume, �n cursul lunii iulie, la Mn�stirea Secu. Aici au poposit circa 350 de eteristi, urm�riti fiind de un detasament de oaste otoman condus de c�tre Cioban Oglu-Pasa. Desi eteristii au rezistat c�teva zile, au fost �nfr�nti. Recent, am intrat �n posesia iataganului de lupt� care a apartinut lui Cioban Oglu-Pasa. Este o pies� deosebit�. Are o lungime de 94 centimetri, o l�time de 4 centimetri si este ornamentat cu varia arabescuri din aur. Cel mai importnat element �l constituie monograma din aur, care cuprinde printre altele �n limba turc� «Cioban Oglu, si anul II98, plus anul 622» (anul Hegirei - era musulman�). Lama este confectionat� din otel de Damasc inoxidabil iar m�nerul din lemn de abanos“, ne declara �n aprilie 2011 profesorul nemtean, atunci c�nd am scris prima dat� de iataganul cu pricina. Dumitru Ionit� detine si alte obiecte istorice vechi deosebite. Sabia de parad� care a apartinut regelului Carol al II-lea, statueta lui Mircea cel B�tr�n; sceptrul voievodal de ceremonial al lui Stefan cel Mare; icoana lui Daniil Sihastru (1490); clopotul de ceremonial si paftalele lui Petru Rares; halebarda de ceremonial a lui Ioan Vod� cel Viteaz; harta de la 1590 a celebrului cartograf A. Ortelius de la curtea lui Filip al II-lea (regele Spaniei), c�nd apare pentru prima dat� Dacia pe globul p�m�ntesc; pumnalul lui Constantin Br�ncoveanu; blazonul familial al domnitorului Mihail Sturdza; sigiliul din aur a lui Alexandru Ioan Cuza; ceasul regelui Carol I (1866-1914); revolverul, epoletii, chipiul si decoratiile maresalului Alexandru Averescu; sabia de parad� a regelui Carol al II-lea. Acestea s�nt doar c�teva din pretioasele descoperiri realizate de cunoscutul nemtean. Profesor la Grupul Scolar Mihail Sadoveanu din Borca, Dumitru Ionit� are trei doctorate �n istorie, filosofie si drept international.
|