Cenepeul
La vita e bella
• M� uit la m�inile ei; aspre, cr�pate, cu povara b�t�turilor de o viat� stigmatizat� �n pielea trudit�. A lucrat la Colectiv, la Antidot la S�vinesti (o form� ceva mai pretentioas� de a defini activitatea de distribuire prin sectii a litrului de lapte cuvenit muncitorilor din mediul toxic), a pr�sit, a plivit, a scos la poart� flori pe care le vindea cu doi lei. �n comunism, un militian prea vrednic, care acum e mare si tare �ntr-un t�rg nemtean, a f�cut ordine: „N-ai autorizatie? E grav. Vii mata m�ine, cu schimburi pentru arest! La camera...“ Asta era. Num�rul camerei �nsemna totul. N-a f�cut arest. Din acest punct de vedere se poate spune c� societatea comunist�, pe l�ng� oligofreni mai avea si oameni cu cap. Ast�zi, din p�cate, t�mpenia e generalizat�. Si asa se face c� acum, ca �n fiece toamn�, pune varz� din nou. Chiar dac� �i lipsesc multe, varza trebuie s� prisoseasc�. Se t�rguieste amarnic �ntre 0,65 si 0,80 lei. E multumit� c� a luat marf� bun�, cu cotorul moale si f�r� muchii, cu un pret undeva pe la mijloc. Sap� dup� hrean si desprinde foile bolnave, apoi pune sare f�r� iod �n cepurile c�p�t�nilor si car� c�teva g�leti cu ap� �n putinile albastre de plastic. A tr�it cinstit si nu poate �ntelege nici tribunalele, nici amenzile omniprezente si nici „penalit�tile“.
• M� uit la m�inile lui: gr�sute, albe, nemuncite, se vede, cu unghiile prelucrate ori �n baie, ori la un salon cosmetic specializat. De bun� seam�, peste noapte vor fi m�ng�iat cu s�rg rotunjimile nevestei. Treaba lor. Ce stiu s� fac� m�inile astea? S� semneze contracte, d�ri de seam� si �nt�mpin�ri contra unor debitori �nd�r�tnici. Pentru c� personajul tr�ieste din... „penalit�ti“. E o munc� grea si epuizant�. Seara, c�nd se �ntoarce de la slujb�, e sf�rsit. O baie fierbinte, un scotch si somn. Ce grea e viata atunci c�nd nu mai esti amenintat de corigent�.
• Cel mai r�u este c� ne dispretuiesc copiii; proprii nostri copii. Ce m�ndri ar fi fost dac� eram directori de banc� sau agenti de recuperare; care, se stie, amenint� oamenii p�n� le dau banii; de cele mai multe ori mai multi dec�t trebuie.
• �ntr-o lume �n care oamenii s�nt pret�luiti dup� puterea financiar� este firesc s� te astepti la ingrate si nemeritate reactii de respingere din partea celor din jur. Sinceritatea este tradus� prin impudicitate si, �n consecint�, atrage ostilitate si rezerv�. Nu este pentru prima dat� c�nd, �n diverse �mprejur�ri, constat acest lucru. Pe nimeni nu intereseaz� cum faci banii; important este s�-i ai. Chiar dac� ei provin din jaf, t�lh�rie, trafic, escrocherie sau chiar crim�; chiar dac� existenta lor se �ntemeiaz� pe ruinarea si nefericirea altora. Interesant� lume, interesant popor!
• Distinsa noastr� coor�seanc�, de acum, marea actrit� Draga Olteanu-Matei, al�turi de nu mai putin celebrul Mircea Albulescu, a primit o stea pe aleea celebrit�tilor din Bucuresti. Lucru de altminteri firesc si care vine s� r�spl�teasc� si �n acest fel truda de o viat� a celei care a bucurat, al�turi de alti mari �nzestrati ai acestei natii, sufletele noastre. Chiar dac� acum, ca fiece om de bun� credint� din Rom�nia, actrita e si sceptic� si, mai ales, trist�. P�cat!
• �ntre timp aflu c� s-a petrecut din viat� o mare personalitate a lumii teatrale rom�nesti si mondiale: Liviu Ciulei. Realizez c� la �nceputul anilor ‘70 am intrat de vreo dou�zeci si unu de ori �n sala Teatrului Bulandra pentru a vedea, de fiecare dat� cu aceeasi pl�cere si emotie, spectacolul s�u cu „O scrisoare pierdut�“. Din p�cate, am aflat deun�zi, �nregistrarea cu valoare istoric� �n care evoluau colosal Toma Caragiu, Dem R�dulescu si Aurel Cioranu s-a pierdut. Exist� doar cea �n care apar Victor Rebengiuc si Mariana Mihut. Imbecilii superbei democratii demonstreaz� c�, �ntr-adev�r, prostia nu are frontiere si c� dispretul grobian pentru valori este autentic.
• O nou� si superb� alc�tuire lingvistic�: datoriile suverane. Premierul ne previne c� anul urm�tor nu va fi cu nimic mai bun si c� renii lui Mos Cr�ciun vor fi p�gubosi. Multumim frumos! Stiam! Si am renuntat de mult a ne astepta la ceva bun din partea guvernantilor. At�ta timp c�t acesti analfabeti vor fi la conducere, nu avem ce astepta. Nici m�car de la Mos Cr�ciun; care �n comunism venea deghizat �n Mos Geril�. Acum, din motive de economie, Mos Cr�ciun s-ar putea s� ne p�r�seasc� de tot. Chiar asa; prea e costisitor.
• Presedintele unui Consiliu Judetean din zona noastr� afirm� c� „�n Rom�nia, b�t�lia electoral� a devenit porceasc�“. S�ntem �ntru totul de acord, mai ales c� zilele acestea un coleg de-al dumnealui, de pe alte meleaguri ale patriei, e drept, s-a comportat asemeni r�m�torilor �n relatia cu ceea ce mai �nseamn� �nc� mass-media.
• Ziua portilor deschise la penitenciare. Neav�nd deocamdat� alte stabilimente de popreal� �n Perla Moldovei, vizitatorii s-au multumit cu arestul politiei. �ncolonati frumos si �nsotiti de diriginte, copiii au putut constata nemijlocit c�t de minunate s�nt conditiile de viat� la bul�u. O adev�rat� actiune educativ� consemnat� cu acribie �n portofoliul educativ al dasc�lilor. Mai mult, potrivit comentariilor unor reporteri, vizitatorii au fost, pur si simplu, �nc�ntati.
• Se apropie momentul �n care analfabetii institutionalizati ai acestei natii vor trebui s� se retrag� �n grotele lor p�r�site �n grab�, m�nati de foame si de ambitii primitive, �n timpul generalizatului proces al saltului revolutionar de pe prisp� �n balcon. Idiotii care dup� ce au f�cut sapte clase la V�g�una s-au prip�sit la urbe, atrasi ca sobolanii de canalizare si apa din perete, au absolvit la seral „profesionala“ si apoi scoala de „maistri“, si-au luat primii Dacie 1300, neap�rat „refuzat� la export“ si s-au c�s�torit cu Fr�sina de dup� deal, devenit� �ntre timp „fruntas� �n productie“. S-au n�r�vit treptat la avantajele democratiei si, dintr-un imbold ancestral, au fost cei dint�i care au transformat supravietuirea �n art�. M� rog, o alt� form� de art�.
• Primul om al t�rii face o demonstratie de elocint� la Sibiu. Credincios nevoie mare, presedintele tine un discurs stupid si f�r� acoperire despre importanta culturii si �nv�t�m�ntului, despre credint� si cinste. Senzatia e jenant� si cu at�t mai dureroas� cu c�t l�crimosul discurs e tinut �n biseric�. L�casul de cult nu merita s� fie p�rtas la o asemenea nefericit� si g�unoas� peroratie. Cum s� te pronunti asupra unor teritorii despre care nu stii nimic si pe care le distrugi cu obstinatie? �ntre timp, rom�nul de r�nd se consoleaz� cu imensa toc�nit� de la Festivalul cartofului.
• Mare pozn� cu cenepeul! �n at�tia ani de comunism si tembel� democratie nu mi-a fost dat s� v�d o mai mare imbecilitate pus� �n oper� de cei care p�n� acum c�tiva ani dormeau �n staul. Recens�m�ntul curului n-a fost �n stare s�-si defineasc� m�car limitele. Si, �n cele din urm�, cretinii au recurs la puterea coercitiv� a amenzii. C� asta, cum spuneam, �n Rom�nia le rezolv� pe toate.
|