Bienala de Art� Plastic� „Lasc�r Vorel“ - Piatra Neamt - Editia a XII-a
Generatia consacrat�
Cea de a XII-a editie a Bienalei de Art� Plastic� „Lasc�r Vorel“ Piatra Neamt, 2011, si-a deschis portile joi, 20 octombrie, la Muzeul de Istorie din Piatra Neamt. Organizat� de Fundatia „Lasc�r Vorel“, Complexul Muzeal Judetean si Filiala Neamt a Uniunii Artistilor Plastici din Rom�nia, cu sprijinul Consiliului Judetean Neamt, manifestarea constituie unul din punctele de interes ale vietii plastice nationale, bucur�ndu-se la aceast� editie de participarea reprezentantilor a peste 90 la sut� din filialele UAP din tar�. Un rol deosebit de important �n materializarea acestei noi editii l-au avut Elena Ionescu si Maria Huminiuc, din partea Fundatiei Vorel, precum si Presedintele filialei nemtene a UAP, Stefan Potop, care nu au precupetit nimic pentru ca expozitia s� capete caracter de eveniment. Premiile acordate de un juriu restr�ns de data aceasta, format din criticul de art� Valentin Ciuc�, graficianul timisorean Constantin Catargiu si pictorul b�im�rean Nicolae Suciu, au fost obtinute de iesenii Atena-Elena Simionescu, Marele Premiu „Lasc�r Vorel“, Constantin Tofan, premiul pentru pictur�, Felix Aftene, premiul Uniunii Artistilor Plastici, Eniko Kalman dinTimisoara obtin�nd premiul pentru grafic�, iar Onisim Colta, din Arad, premiul pentru sculptur�. Pietrenii laureati au fost Violeta Dinu, Premiu special al juriului, sponsorizat de Tehnoprod si Dinu Huminiuc, Premiu special al juriului, sponsorizat de Petrocart.
Valentin Ciuc� - critic de art�: „Frumusetea deriv� din varietate“
Reporter: Stimate domnule Valentin Ciuc�, care s�nt impresiile avizate asupra acestei editii?
Valentin Ciuc�: Iat� c� se relev� �nc� o dat�, disponibilitatea unui oras, emancipat asa, din punct de vedere cultural. Am stat treizeci de ani aici si s�nt legat �n primul r�nd de Muzeul de Art�, unde am lucrat o vreme si �n general cariera mea s-a realizat cu materialul pe care mi-l furnizau artistii de aici. N-a fost r�u deloc, pentru c� se vede ast�zi, s-a ajuns la o altitudine marcat� de bienala de la Piatra Neamt, cu o participare de tinut� a multor artisti plastici de pe cuprinsul �ntregii t�ri, reprezentanti ai uniunilor de creatie, cre�nd un spatiu gravitational al valorilor nationale. Face o trecere foarte fireasc�, motivat� profesional si �n viziuni, dar si aceast� tendint� de a se sincroniza �n planul european de acum, cu valori care s� devin� �n timp perene. Rolul juriului a fost acela de a transmite acel mesaj si am selectat acele lucr�ri care asigur� tocmai acel concept al continuit�tii. Am selectat si acele lucr�ri care se bazeaz� pe valori relativ traditionale, peisaj, natur� static� etc., dar si lucr�ri mult mai temerare care se sincronizeaz� �n plan valoric si ca deschidere de imagine c�tre orizontul imediat. Poti s� participi cu astfel de lucr�ri la cele mai titrate bienale din lume.
Rep.: Ati risca s� faceti o evaluare calitativ� a acestei editii �n raport cu cele anterioare?
V.C.: Dac� accept�m dialectica, �nseamn� c� �n conditiile acestea sigur asa este. Dar frumusetea deriv� din varietate. S�nt foarte multe propuneri si v� spun c� stau foarte bine si cei care �nc� au nostalgii fat� de pictura traditional�, dar si cei care, mai ales �n grafic�, de pild�, s�nt sincroni cu ceea ce se exprim� �n plan international. �n cazul picturii, de asemenea se reg�sesc structurile arhetipale, s� zic asa, care construiesc o nou� modernitate. Si lucrul acesta categoric c� se va perpetua, pentru c� el tine direct de mecanismele fiintei , pe de o parte, si de ale evolutiilor estetice, pe de alt� parte, care se acord� �ntotdeauna cu realit�tile creatorilor de pretutindeni.
„Arta reface unitatea spiritual� a unei comunit�ti“
Rep.: Experientele „socante“, care erau proprii multor manifest�ri de gen s�nt de data aceasta exacerbate sau, dimpotriv�, ponderate?
V.C.: S� stiti c� uneori, pe fondul social c�teodat� nefavorabil existentei �mbelsugate cu tot ceea ce deriv� de aici, arta este aceea care reface unitatea spiritual� a unei comunit�ti. Si sustin lucrul acesta cu at�t mai mult cu c�t din toate colturile p�m�ntului rom�nesc s-au adus opere care sustin determinismul unui spatiu; cu tonalit�ti, cu accente, cu lucruri care configureaz� un mod de a g�ndi. Dar �n ansamblu este o pulsatie vital�, recunosc, unde libertatea de exprimare este nest�vilit� de nimic. Pentru c� p�catul cel mai mare ar fi acela de a recurge la formulele deja cunoscute si uzate. Mereu trebuie s� fie o fereastr� deschis� c�tre un univers posibil.
Rep.: �n contextul social actual, mijloacele de expresie plastic�, at�t c�t le-ati perceput si dumneavoastr� aici, s�nt influentate de realit�tile sociale nu tocmai confortabile pe care le travers�m?
V.C.: Cred c� artistii s�nt predestinati s� lucreze �n existenta permanent�. Este o form� a lor de a-si marca si locul si dimensiunile artistice, tocmai a fi oarecum �ntr-un fel de opozitie cu ceea ce se �nt�mol� �n jur. Ei s�nt, se stie prea bine, cei care deschid un nou orizont, noi sperante, si �ntotdeauna vom vedea c� aici, de pild�, dimensiunea social� cred c� nu mai conteaz�. Este un fel de spontan� omogenizare a oamenilor care au aspiratii comune, au standarde estetice bine fixate si atunci prin comparatii se pot face orice fel de relatii. Cred c� �n momentul de fat�, aici la Piatra Neamt este un pol de interes nu numai pentru locuitorii din municipiu ci si pentru restul comunit�tii rom�nesti. Constat c� dincolo de toate fr�m�nt�rile pe care le identific�m �n societate, artistii �si v�d linistiti de treab�. Ei au aceast� credint�, c� forma lor de a exista este prin expresia propriului lor apetit de a comunica cu ceilalti. Comunicarea nu e numai un concept jurnalistic, ci este o realitate vie. Aici nu s�nt puncte de ciocnire �ntre viziuni, �ntre stiluri, pentru c� orgoliul autorial te face s� vorbesti despre sinele t�u propriu.
Rep.: E usor de perceput faptul c� �ntre participanti exist� si deosebiri de v�rst�. Exist� cumva un conflict �ntre generatii?
V.C.: Cei care r�m�n �ncremeniti �ntr-un fel de trecut topit, sigur c� au sansele ceva mai mici. Se spune c� tinerii viseaz� �nainte, b�tr�nii viseaz� �napoi, la mijloc b�rbatii se lupt�. Deci aceast� formulare foarte adev�rat�, de altfel, arat� adev�rul. Eu zic c� exist� creativitate indiferent de v�rste. Si, mai mult, nu trebuie s� avem complexe.
Atena-Elena Simionescu - grafician: „Si spatiile goale au ceva de spus“
Reporter: Cum v� simtiti �n calitatea de c�stig�toare a Marelui Premiu?
Atena-Elena Simionescu: Foarte fericit�, evident. Ar fi imposibil s� m� simt altfel. �n expozitie am prezentat o lucrare de grafic� experimental�.
Rep.: Ce �ntelegeti dumneavoastr� prin grafic� experimental�?
A.E.S.: Este un tip de lucrare neconventional� care se abate de la regula traditional� de expunere a gravurii, �n sensul c� am transformat-o �ntr-un obiect, �ntr-un plic din care ies mai multe file gravate fiecare �n alt� tehnic�.
Rep.: Si se numeste „Scrisoare din gr�din�“. O parte din tablou este gol.
A.E.S.: Da, asa este scrisoarea. Poate fi foarte lung� sau mai concentrat�. Se stie c� si spatiile goale au ceva de spus.
Rep.: Ca si pauza �n muzic�; un moment de t�cere m�surat, �nc�rcat de expresivitate.
Nicolae Suciu - pictor: „Lucr�rile se tezaurizeaz� �n muzeu“
Reporter: S�nteti un maramuresean din... Vaslui.
Nicolae Suciu: Asa este. Din Vaslui s�nt de loc si am studiat la Iasi, cu maestrul Dan Hatmanu.
Rep.: O scoal� bun�.
N.S.: Evident.
Rep.: �n art� se pare c� afinit�tile s�nt definitorii.
N.S.: S�nt definitorii, dar exist� totusi o axiom� care revine de fiecare dat� c�nd evalu�m. C�nd evalu�m s�nt niste coordonate ale unei stiinte dublate �n permanent� de cunoastere, de emotivitate, de afectivitate.. un proces foarte complex.
Rep.: Cum vedeti fenomenul pictural rom�nesc la ora actual�?
N.S.: Fenomenul pictural rom�nesc cunoaste un aplomb si niste limite care s�nt exacerbate si duse dincolo de orice imaginatie. Faptul c� arta postmodern� accept� tot felul de formule care nu tin �n exclusivitate de domeniul artelor vizuale, ci relationeaz� cu alte forme aristice, duce la un fenomen mult mai complex si mai sintetic care nu �ntotdeauna este rezultatul unei st�ri de �mplinire artistic�. Putem spune c� aceste lucruri �ncarc�, de multe ori nedorit, notiunea de ur�t. Este o estetic� a ur�tului.
Rep.: Cu putine exceptii, premiile acestei editii au fost acordate unei generatii bine ancorate �n spatiul plastic rom�nesc.
N.S.: Se mai �nt�mpl� �n asemenea cazuri ca un absolvent s� vin� la o expozitie cu o lucrare care a fost fie de licent�, fie �ndrumat� de un cadru didactic de-a lungul studiilor. Ia un premiu si gata! Dispare. Or, lucr�rile se tezaurizeaz� �n muzeu. Este rezultatul unei munci de creatie �ndelungate, nu un accident. De aceea am mers pe experientele verificate. Ele fac parte, de altfel, dintr-o serie de evolutii firesti, �ntemeiate pe experient� si pe credibilitate.
|