Ani de care nu vrem sďż˝ ne mai amintim

SECETA DIN ANII ‘46 - ‘47

• seceta din aceastďż˝ toamnďż˝ a readus ďż˝n memoria celor vďż˝rstnici amintirile triste ale anilor ‘46 - ‘47 • „Asa au fost vremurile...“, spune bicďż˝jeanul Aurel Popa • octogenarul a fost nevoit sďż˝ plece ďż˝n Ardeal dupďż˝ rďż˝zboi, pentru a supravietui secetei cumplite care s-a abďż˝tut asupra Moldovei •

Seceta din aceastďż˝ toamnďż˝, care parcďż˝ nu se mai terminďż˝ si afecteazďż˝ culturile actuale si pe cele de la anul, chiar si-n zona de munte, a readus ďż˝n memoria celor vďż˝rstnici amintirile triste ale anilor ‘46 - ‘47. Atunci, vremuri potrivnice, mai ales cďż˝ tara abia ďż˝si revenea cďż˝t de cďż˝t dupďż˝ un rďż˝zboi mondial care ne-a adus pe cap „ciuma rosie“, a produs adevďż˝rate drame umane. Zilele trecute pragul sediului Monitorului a fost cďż˝lcat de bicďż˝jeanul Aurel Popa, om la peste 80 de ani, ce a tinut sďż˝ ne povesteascďż˝ cďż˝te ceva din drama tineretii sale. „Pe vremea secetei din ‘46 aveam doar vreo 18 ani si ceva. Vreau ca tinerii de azi sďż˝ stie prin ce-am trecut noi imediat dupďż˝ rďż˝zboi, cďż˝nd o secetďż˝ cumplitďż˝ s-a abďż˝tut asupra Romďż˝niei si mai cu seamďż˝ asupra Moldovei. Abia de ďż˝mplinisem 18 ani. Despre o mare secetďż˝, de pe vremea lui Lďż˝custďż˝ Vodďż˝ (n.r. - Stefan al V-lea Lďż˝custďż˝ a domnit ďż˝ntre 18 septembrie 1538 si decembrie 1540, fiind nepotul lui Stefan cel Mare. Pe lďż˝ngďż˝ alte nenorociri ďż˝ntďż˝mplate ďż˝n vremea scurtei lui domnii, au fost mai multe invazii de lďż˝custe si secetďż˝ prelungitďż˝. E pomenit ďż˝n letopisetul lui Grigore Ureche: „Mai apoi ďż˝n zilele acestui Stefan Vodďż˝, fost-au foamete mare si ďż˝n tara Moldovei, si la unguri, cďż˝ au venit lďż˝custe multe de au mďż˝ncat toatďż˝ roada, pentru aceea l-au poreclit de i-au zis Lďż˝custďż˝ Vodďż˝“), ďż˝nvďż˝tasem cďż˝te ceva la scoalďż˝, dar stiti cum este cďż˝nd esti copil, totul ti se pare o glumďż˝. Asa cďż˝ seceta lui ‘46, cďż˝nd secaserďż˝ fďż˝ntďż˝nile si izvoarele, iar rďż˝ul Bicaz abia de rďż˝mďż˝sese un firicel de apďż˝ ďż˝ncďż˝t oamenii pentru adďż˝parea animalelor si consumul casnic improvizaserďż˝ niste bďż˝lti, m-a gďż˝sit lucrďż˝tor ďż˝n exploatďż˝rile forestiere ale Sovromului. Asta se ďż˝ntďż˝mpla ďż˝n zona Izvoru Muntelui. Ca forestier primeam douďż˝ kilograme de mďż˝lai pe sďż˝ptďż˝mďż˝nďż˝, slďż˝ninďż˝ si peste sďż˝rat. Nu era rďż˝u. Numai cďż˝, la un moment dat, datoritďż˝ secetei si situatiei dramatice din tarďż˝ magazinul forestier din Bicaz a fost ďż˝nchis pentru cďż˝ se terminaserďż˝ produsele. Ce sďż˝ facem atunci? ďż˝mpreunďż˝ cu un grup de tineri consďż˝teni ne-am ďż˝mbarcat ďż˝ntr-un tren, «Foamea», asa i se zicea pe atunci, si am luat calea Ardealului. Dupďż˝ mai multe ďż˝ncercďż˝ri am decis sďż˝ coborďż˝m ďż˝n Orďż˝stie, judetul Hunedoara. Aflasem noi cďż˝ acolo veneau tďż˝rani din ďż˝mprejurimi pentru a-si alege forta de muncďż˝ necesarďż˝ agriculturii si altor ďż˝ndeletniciri. Eu am fost ales de cďż˝tre un tďż˝ran, care avea gospodďż˝ria pe malul drept al Muresului, satul Folt. Acel sďż˝tuc fďż˝cea parte dintr-o comunďż˝ de momďż˝rlani, de numele cďż˝reia nu-mi amintesc. Momďż˝rlanii ďż˝si ďż˝ngropau mortii ďż˝n fundul grďż˝dinii, printr-o ceremonie simplďż˝, de multe ori fďż˝rďż˝ preot. De altfel, am avut prilejul sďż˝ vďż˝d pe viu ďż˝nmormďż˝ntarea stďż˝pďż˝nului meu care, dupďż˝ cďż˝teva luni de la sosirea mea, a murit fiind bolnav de cancer, rac, cum se mai zice popular. Pentru a descďż˝leca acolo a trebuit sďż˝ traversďż˝m Muresul cu o barcďż˝ mare ancoratďż˝ de o sďż˝rmďż˝, numitďż˝ brodinďż˝, care era ďż˝mpinsďż˝ de curentii apei. Pentru noi, moldovenii, atďż˝t prima trecere, cďż˝t si urmďż˝toarele constituiau adevďż˝rate aventuri. Zic treceri, pentru cďż˝ noul stďż˝pďż˝n ne trimetea deseori la oras cu lapte. Am muncit acolo vreo nouďż˝ luni. Pentru munca prestatďż˝ gazda mi-a dat ďż˝n douďż˝ rďż˝nduri cďż˝te un sac de cereale pe care trebuia sďż˝-i duc acasďż˝“, ne-a declarat octogenarul din Bicaz.

Jefuit de roadele muncii

Acesta ne-a mai spus cďż˝ el si familia sa n-au apucat sďż˝ se bucure de „roadele“ muncii, si asa destul de subtiri, fiind prďż˝dat de cele primite. Asa cďż˝ s-a ales ales doar cu ce primea de mďż˝ncare de la stďż˝pďż˝n, dar era un fel de privilegiat al sortii dacďż˝ ne gďż˝ndim ce pďż˝timeau oamenii prin Moldova pustiitďż˝ de secetďż˝. Bicďż˝jeanul a mai sustinut cďż˝ a multumit Domnului cďż˝ a scďż˝pat cu viatďż˝ ďż˝n acele vremuri grele, pentru cďż˝ unul dintre cei cu care a plecat ďż˝n bejenie pentru a cďż˝uta hrana zilnicďż˝ s-a pierdut, aflďż˝ndu-si sfďż˝rsitul printre strďż˝ini. A fost ďż˝ngropat ďż˝n tďż˝rďż˝na grďż˝dinii gospodarului la care muncea. Cauza mortii, o galopantďż˝ boalďż˝ de plďż˝mďż˝ni, acutizatďż˝ de alimentatia proastďż˝. „Asa au fost vremurile... Cďż˝ de asta v-am si cďż˝lcat pragul. Nu doresc ca generatia de astďż˝zi sďż˝ ajungďż˝ sďż˝ mai trďż˝iascďż˝ timpurile acelea. Dar sďż˝ revin... ďż˝ntre timp, pďż˝rintii aflaserďż˝ unde ajunsesem sďż˝-mi cďż˝stig hrana. ďż˝n primďż˝vara lui ‘47 mi-au trimis vorbďż˝ cďż˝ ceea ce semďż˝naserďż˝ ďż˝n toamnďż˝, grďż˝u si orz, ce sta gata sďż˝ fie recoltat, putea sďż˝ ne asigure un minim de trai. Asa cďż˝, n-am mai stat pe gďż˝nduri si-am plecat spre casďż˝. Cďż˝nd am ajuns, bucurie, lacrimi si toate cele ce ďż˝nseamnďż˝ ostoirea dorului de satul natal si familie... De aceea am venit la dumneavoastrďż˝. Am simtit nevoia sďż˝ spun cďż˝te ceva pentru a ďż˝ntelege mai bine toti cei tineri cďż˝ oricďż˝nd natura te poate lovi. Pentru cďż˝ am vďż˝zut eu cďż˝ fenomenul stďż˝ sďż˝ se repete. ďż˝n comuna mea natalďż˝, Tasca, rďż˝ul Bicaz aproape e secat, oamenii si animalele se aprovizioneazďż˝ cu apďż˝ de la distante mari de casďż˝ si lucrul ďż˝sta-i si-n alte localitďż˝ti de pe Valea Muntelui. Au secat fďż˝ntďż˝nile, pďż˝mďż˝ntu-i crďż˝pat, iarba uscatďż˝, iar recolta de porumb coaptďż˝ fortat. Si situatia se agraveazďż˝ cu fiecare zi. Dacďż˝ ďż˝n octombrie nu va ploua, vai si-amar de sufletele noastre“, ne-a mai povestit Aurel Popa. Cďż˝ povestea omului este adevďż˝ratďż˝ si poate constitui o lectie pentru generatia tďż˝nďż˝rďż˝ nu ne ďż˝ndoim, dupďż˝ cum nici de faptul cďż˝ natura ne poate juca feste oricďż˝nd. Sperďż˝m ca teama bicďż˝jeanului sďż˝ nu devinďż˝ nicicďż˝nd realitate, iar ploile toamnei sďż˝ ne binecuvďż˝nteze pďż˝mďż˝ntul a belsug.

Seceta din 1946 - 1947

ďż˝n 1945, ďż˝n Moldova, tifosul fďż˝cea ravagii dupďż˝ rďż˝zboi, populatia fiind nevoitďż˝ sďż˝ suporte si pretentiile Armatei Rosii pentru ďż˝ndeplinirea prevederilor conventiei de pace. Romďż˝nia livrase peste Prut milioane de tone de cereale, produse lactate, carne si alte resurse pentru a satisface „prietenul“ de la rďż˝sďż˝rit. Din cauza livrďż˝rilor pentru ďż˝ntretinerea armatei sovietice, populatia civilďż˝ din Romďż˝nia nu mai primea pďż˝ine, decďż˝t una-douďż˝ zile pe sďż˝ptamďż˝nďż˝, iar reforma agrarďż˝ din martie 1945 a produs o dezorganizare a muncilor agricole, ďż˝ntinse suprafete de teren rďż˝mďż˝nďż˝nd necultivate. Si a venit seceta, primďż˝vara anului 1946 fiind dezastuoasďż˝. ďż˝n iunie-iulie numerosi tďż˝rani, ďż˝ntr-o ďż˝ncercare disperatďż˝ de a obtine o recoltďż˝ cďż˝t de micďż˝, au arat suprafetele cu cerealele arse de secetďż˝ si au ďż˝nsďż˝mďż˝ntat din nou, folosind ultimele rezerve. Seceta a continuat cu aceeasi intensitate iar ďż˝n august 1946 au ďż˝nceput sďż˝ fie raportate primele cazuri de moarte prin ďż˝nfometare, mai ales ďż˝n rďż˝ndul copiilor. Lipsa alimentelor a provocat o crestere a preturilor. Un kilogram de orez, care costa ďż˝n iunie 4.200 de lei, ajunsese ďż˝n octombrie la 20.000 lei, fďż˝ina albďż˝ de la 340 lei la 7.800 lei iar grisul de la 240 lei la 7.800 lei/kg. A urmat un exod al oamenilor din regiunile afectate de secetďż˝, zonele vizate de cei plecati sďż˝ se aprovizioneze fiind Bihorul, Banatul si Oltenia, care s-au vďż˝zut spre sfďż˝rsitul lunii noiembrie si ďż˝nceputul lunii decembrie 1946 asaltate de asa-zisii „traistari“ - persoane venite dupďż˝ o brumďż˝ de alimente. Autoritďż˝tile comuniste au ďż˝ncercat sďż˝ diminueze efectele foametei, dar mďż˝surile nu au avut efectul scontat.

END