Amurg �n lumina c�r�ii
Ultimul capitol din via�a c�rturarului G.T. Kirileanu s-a desf�urat �n ora�ul Piatra Neam�, aproape de cei dragi �i de rafturile ticsite cu paginile �n care ad�sta �n�elepciunea c�torva sute de ani de c�nd tiparni�ele au dat trup �i chip g�ndului scris. Constantin Bostan, directorul Bibliotecii Jude�ene, a or�nduit din nou, amurgul c�rturarului: „Dup� pensionare, G. T. Kirileanu s-a retras �mpreun� cu biblioteca sa personal� la Piatra-Neam�, unde venise �i p�n� atunci �n fiecare an, av�nd aici prieteni �i fo�ti colegi de studii, precum cei din familia Lalu, care locuiau �n casa �n care se afl� acum Clubul Copiilor. �i-a cump�rat teren �i a construit o cas�, pentru el �i biblioteca sa, pe str. �tefan cel Mare, nr. 25 (azi - 27), aproape de Parcul Cozla �i de casa prietenilor s�i. Retras aici - «ï¿½n sih�stria de la Piatra-Neam�», dup� cum le scria numero�ilor prieteni, preciz�nd c� are o cas� pe placul inimii, «cu cerdac �i vedere spre Mo� Ceahl�u �i Mama Bistri�a», fiindc� iubea nespus de mult aceste dou� repere geografice �i totdeauna vorbea cu venera�ie despre ele - G. T. Kirileanu s-a dedicat, �ntre altele, at�t ajutor�rii cumnatei sale, �n cre�terea �i purtarea prin �coli a celor patru orfani ai fratelui s�u, decedat prematur, �n aprilie 1926 (Rodica, C�t�lin, precum �i binecunoscu�ii doctori Todic� �i Decebal Chirileanu), c�t �i a altor nepo�i, �ntre care �i regretatul librar Grigore Kirileanu“.
Din p�cate, dup� al doilea r�zboi mondial, �n condi�iile instaur�rii comunismului �n Rom�nia, a avut mult de suferit, precum multe sute �i mii de intelectuali ori fo�ti demnitari.
Faptul c� fusese bibliotecar al Palatului Regal, c� avea o bibliotec� imens�, de aproape 30.000 volume, �n care se aflau �i scrierile considerate „reac�ionare“ ale marilor istorici �i c�rturari ai neamului rom�nesc, constituia - �ntr-o epoc� �n care nume precum cele ale lui Iorga, Blaga, O. Goga �i �tefan cel Mare sau scrieri precum poezia „Doina“ a lui M. Eminescu ori „Istoria literaturii rom�ne…“ a lui George Cãlinescu erau interzise �i chiar serveau ca pretext „autorit��ilor“ ca s� te arunce �n pu�c�rie - un motiv „temeinic“ pentru a aduce multe necazuri, inclusiv perchezi�ii �n miez de noapte �i amenin��ri, de�i ajunsese la v�rsta de peste 80 de ani.
G.T. Kirileanu s-a stins din via�� la v�rsta de 88 de ani �i 8 luni, �n data de 13 noiembrie 1960, la Piatra-Neam�, ora�ul �n care �i-a tr�it ultimii treizeci �i cinci de ani, �n mijlocul c�r�ilor ce alc�tuiau comoara sa de bibliotec�...
|