„Dealul �iganilor“, �n Soroca
• cartierul �ig�nesc din Soroca, Republica Moldova, este considerat „capitala neoficial� a �iganilor“ • turi�tii s�nt �nc�nta�i de priveli�tea oferit� de casele etnicilor romi • st�p�nii palatelor s�nt pleca�i �n marea majoritate peste grani�� • Unul dintre cele mai interesante „puncte de atrac�ie turistic�“, pe care le poate vizita orice �mp�timit roma�can, �n ale drume�iei, l-ar putea reprezenta „Dealul �iganilor“. Nu este vorba, a�a cum s-ar crede, de obiectivul cu aceea�i denumire din jude�ul Bihor, ci despre Dealul Sorocii, a�ezare istoric�, aflat� la 170 kilometri de capitala Republicii Moldova, Chi�in�u. Pe singura ridic�tur� important� din ora�, �iganii au reu�it s� ridice, �n doar c��iva ani, un megalit de construc�ii tipice acestei etnii, dar care contrasteaz� vizibil cu tot ceea ce se afl� �n jur, inclusv cu cetatea lui �tefan cel Mare. Casele respective, dac� pot fi numite a�a, reprezint� adev�rate fort�re�e impozante, cu dou� sau trei etaje, uneori chiar mai mult, din granit, marmur�, materiale scumpe din import, termopane, str�juite de statui uria�e, reprezent�nd imita�ii de animale s�lbatice, iar, la fiecare intrare, coloane cilindrice, cu basoreliefuri, sprijin� balcoanele de la etajele superioare. Istoric, acest adev�rat ora� �n ora� a ap�rut, totu�i, prin munca constructorilor adu�i din Rusia, special �n acest scop �i, luat ca atare, reprezint� o atrac�ie pentru turi�ti. Periplul, printre filele de istorie, scoate la iveal� faptul c� meleagurile pitore�ti ale cet��ii de la malul Nistrului au oferit, de-a lungul timpului zbuciumat, un real ad�post �i hran� pentru multe dintre triburile nomade. Printre acestea s-au aflat �i �iganii, care, pe toat� perioada comuni�tilor, au adoptat, ca stil de via��, sedentarismul �i �i-au str�mutat toate gospod�riile tocmai pe Dealul Sorocii. Ceea ce au reu�it s� fac� fo�tii nomazi �ntrece chiar �i �nchipuirile celor mai avizate min�i �n domeniul arhitectonic. Grandioasele locuin�e impresioneaz� prin m�re�ia lor, adev�rate palate, �n adev�ratul sens al cuv�ntului, care sar �n ochi de la distan��. Culorile �i stilul s�nt cam acelea�i. P�rerile celor care au trecut prin zon� s�nt �mp�r�ite. Unii spun c� opulen�a este dominat� de un prost gust „rafinat“, f�r� a explica, �ns�, care este scopul pentru care au fost ridicate aceste edificii, cu ce bani, �i nici destina�ia lor. Localnicii, care denumesc imensele monumente „cuiburi de r�ndunici“, cred c� fiecare dintre cei care le de�in au dorit s� se �ntreac�, �n m�re�ie �i grandoare, „pe sine �nsu�i“, deoarece nu exist� rivalitate �n zon�, poate doar la ... Viena. Totu�i, o oarecare �ntrecere exist�, dar �ntre �igani, care vor s� aib� palatul cel mai frumos �i mai mare. Din aceast� cauz�, cl�dirile s�nt �nghesuite, orientate dup� principii ciudate, pe toate axele cardinale, cu acoperi�uri �i turnuri str�lucitoare, care parc� �mpung, agresiv, cerul. Fa�adele s�nt viu colorate sau placate cu ceramic� special�, mozaic sau s�nt chiar acoperite de plante ag���toare, estetice sau obi�nuita ieder� crescut� la �nt�mplare. Al�turi, se afl� �i mormanele obi�nuite, de gunoaie menajere. Ceea ce uime�te, cu adev�rat, este lini�tea. Dac�, �n urm� cu pu�in timp, zona era foarte animat�, �n prezent, palatele s�nt aproape pustii. Oamenii care vie�uiesc �n zon� au spus c� cei care ocup� dealul s�nt pleca�i, �n majoritate, peste grani��, a�a �nc�t pe loc au r�mas doar paznicii, recruta�i dintre moldoveni, �i care au sarcina s� p�zeasc� aceste case. Cei care au reu�it s� ajung� �i �n interiorul respectivelor „case“ �i amintesc de luxul nemaint�lnit, �n ton cu moda, exist�nd chiar �i statui reprezentative. O astfel de poveste spune c�, �ntr-unul dintre numeroasele dormitoare, ale unui imobil mare, ar exista un monument din marmur� neagr�. Acesta, ie�ind parc� din parchet, „prive�te“ spre patul imens �i reprezint�, se pare, copia fidel� a consoartei proprietarului, trecut� �n nefiin��. Cel care a decis amplasarea blocului de piatr�, t�cut �i rece, a dorit ca, �n fiecare diminea��, c�nd se treze�te, s� vad�, la prima sclipire de lumin�, imaginea celei la care a �inut at�t de mult. Date mult mai realiste, �i mai u�or de crezut, spun c� Soroca este capitala, neoficial�, a rromilor din �ntreg spa�iul ex-sovietic. Ace�tia reprezint� circa 10% din popula�ia din Soroca �i se ocup�, �n principal, cu nego�ul. C�nd pleac� peste hotare, majoritatea aleg Rusia, unde �i desf�oar� afacerile. Doar circa 5-6% dintre copii �iganilor frecventeaz� �coala, iar limba vorbit� este un fel de dialect de rromani, dar cu un puternic accent rusificat. Tot ca o curiozitate, ma�inile de lux �i so�iile s�nt aduse... de la Moscova. Printre cei de pe deal, exist� �i personalit��i, respectiv un reprezentant �n Consiliul Local al ora�ului Soroca, pe listele comuni�tilor, Robert Cerari, precum �i baronul �iganilor din CSI, Artur Cerari. P�n� la urm�, indiferent de p�rerile celor care au ajuns s� vad� „Dealul �iganilor“, acesta a fost inclus pe listele de obiective demne de vizitat, ale unor companii moldovene de turism.
|