„ERA MAI BINE CU CEAUSESCU“

• satele mor ďż˝ncet, cu o multitudine de probleme sociale nerezolvate • pďż˝mďż˝ntul a devenit cosmar pentru multi tďż˝rani • sďż˝racia este lucie ďż˝n unele locuri • „As da pďż˝mďż˝ntul cuiva, dar nu-l ia nimeni, toti fug acum la muncďż˝ ďż˝n altďż˝ parte. Ce sďż˝ mai facďż˝ la sat, nu e de trďż˝it! Am luptat pe front si ďż˝n Rusia si ďż˝n Ardeal. M-am ďż˝ntors acasďż˝ cu gďż˝nduri mari, am muncit la pďż˝mďż˝nt o viatďż˝ si nu m-am ales cu nimic“, ne-a spus Ion Stan, un bďż˝trďż˝n din satul David, comuna Vďż˝leni, descriind perfect atmosfera vietii la tarďż˝ •

Satul rom�nesc, din ce �n ce mai �mb�tr�nit de la o zi la alta, cu oameni g�rboviti de truda muncii pe ogor, �si tr�ieste durerea, spart� din ce �n ce mai des de clopotele trase �n dung�, semn c� unul dintre ei a sc�pat de chinul condamn�rii la o viat� f�r� perspective. Se roag� b�tr�nii satelor s�-i mai lase Dumnezeu vreun an, p�n� pe la vara viitoare c�nd, poate, s-or �ntoarce iar�si copiii plecati prin Europa. Pentru c� acas� nu mai au unde munci. �ns� b�tr�netea, lipsurile, singur�tatea, dorul de nepoti, �i fac s� se sting� �ncet, �ncet. �mpov�rati pe zi ce trece, stau la poarta casei, pe o banc�, cu bastonul al�turi si privesc �n gol. De acolo pot veni doar amintirile. Cum era odat�, cum e acum, copii plecati departe, rudele din sat care nu mai vin... Cam asta am sesizat �n peregrin�rile prin comunit�tile rurale la �nceput de toamn�.

„Nu mergem drept, ci numai strďż˝mb“

ďż˝n sďż˝tucul David, comuna Vďż˝leni, l-am gďż˝sit „sorindu-se“ pe bďż˝ncuta de la poartďż˝ pe Ion Stan. Bďż˝trďż˝nul ne-a rďż˝spuns la salutul politicos si s-a uitat doar o clipďż˝ curios, dupďż˝ care s-a cufundat ďż˝n gďż˝ndurile sale, plecate aiurea. S-a „trezit“ cďż˝nd doi vecini au venit si ei la taifas. La 95 de ani ďż˝mpliniti l-au cam lďż˝sat puterile si-si deplďż˝nge singurďż˝tatea. „Sďż˝nt singur cuc, taicďż˝, nu mďż˝ mai ajutďż˝ nimeni. Mai vine, cďż˝nd si cďż˝nd, de la Talpa, fata care-mi aduce ceva de mďż˝ncare. O duce greu si ea. Din opt copii, cďż˝ti am avut, mai trďż˝iesc patru, dar toti ďż˝s pe la casele lor. Au si ei probleme, copii de crescut. ďż˝n casa asta m-am mutat acum 12 ani, cu unul din bďż˝ieti, dar a murit sďż˝racul acum trei ani. Nu mai am nici un sprijin aproape. Am trďż˝it o viatďż˝ lďż˝ngďż˝ Cruceru, sub Deal, fďż˝rďż˝ luminďż˝, am dus-o greu. Pďż˝mďż˝ntul dďż˝ roade doar dacďż˝ dďż˝ Dumnezeu. Am trďż˝it vremuri grele, drumuri proaste, noroaie, cu apa care a venit mereu si a mďż˝turat grďż˝dina. Am pďż˝mďż˝nt un hectar, dar cine sďż˝-l munceascďż˝, totul este scump. Am o pensie de veteran de douďż˝ milioane de lei vechi, nu-mi ajunge de lemne, darmite pentru alceva. Noroc cďż˝ nu dau bani pe medicamente, m-a ferit Dumnezeu! As da pďż˝mďż˝ntul cuiva, dar nu-l ia nimeni, toti fug acum la muncďż˝ ďż˝n altďż˝ parte. Ce sďż˝ mai facďż˝ la sat, nu e de trďż˝it! Am luptat pe front si ďż˝n Rusia si ďż˝n Ardeal. M-am ďż˝ntors acasďż˝ cu gďż˝nduri mari, am muncit la pďż˝mďż˝nt o viatďż˝ si nu m-am ales cu nimic. Era mai bine cu Ceausescu, la Colectiv“, a spus cu glas tremurďż˝nd nonagenarul. Mos Stan nu crede ďż˝n politicďż˝ si nici ďż˝n cei ce-o fac: „Nu-mi place politica si nici politicienii. Nu mergem drept, ci numai strďż˝mb. Pe aici, au mai venit cďż˝te unul, dar nimeni nu m-a ajutat cu nimic. Primarul nu m-a vizitat si nici nu mi-a dat nimic, cum am auzit cďż˝ a dat pe la altii cďż˝rute de lemne. Eu trebuie sďż˝-mi adun vreo trei-patru luni bruma de pensie ca sďż˝-mi cumpďż˝r ceva lemne, sďż˝ nu mor iarna de frig“. Mai spune cďż˝ s-a resemnat cu viata sa si cďż˝ a cam ajuns la capďż˝t. A avut si zile bune, dar tare demult. Apoi ďż˝si aminteste cďż˝ tot a primit ceva acum cďż˝teva luni, nu mai stie exact cďż˝nd: „Sďż˝nt om bďż˝trďż˝n si nu zic vorbe aiurea. Au venit de pe la primďż˝rie si mi-au adus biscuiti, lapte praf, zahďż˝r. Bune si astea“.

Greu f�r� lumin�

Nici nu-ti vine sďż˝ crezi cďż˝ mai sďż˝nt ďż˝ncďż˝ familii care nu au luminďż˝. Si totusi mai sďż˝nt cazuri, unul destul de dramatic ďż˝n Fďż˝urei. O familie, formatďż˝ din patru copii, din care trei cu diferite forme de handicap, o mamďż˝ de 48 de ani, ďż˝nvinsďż˝ de boalďż˝, de sďż˝rďż˝cie si un tatďż˝ care le cam trage la mďż˝sea, trďż˝ieste ďż˝n centrul satului Fďż˝urei, ďż˝ntr-o casďż˝ de paiantďż˝ si fďż˝rďż˝ luminďż˝ de circa doi ani. La alde Tuburlui nu arde nici un bec, ci doar lumďż˝nďż˝ri si o lampďż˝ chioarďż˝, atunci cďż˝nd are gaz, pentru cďż˝ ďż˝n 2009, rďż˝pusi de sďż˝rďż˝cie, nu au mai putut plďż˝ti factura la curent. Primďż˝ria Fďż˝urei a ďż˝ncercat sďż˝-i ajute, ďż˝nsďż˝ furnizorul a refuzat sďż˝-i rebranseze pe motiv cďż˝ nu existďż˝ act de vďż˝nzare-cumpďż˝rare pe casďż˝ pentru a fi ďż˝ncheiat un nou contract. Aurica Tuburlui, care are doar 48 de ani, aratďż˝ cu mult mai ďż˝n vďż˝rstďż˝. Necazurile au lďż˝sat semne adďż˝nci. „Nu am lucrat nicďż˝ieri, pentru cďż˝ a trebuit sďż˝ am grijďż˝ de acesti copii. Din pďż˝cate m-am subrezit si eu de tot. Pďż˝mďż˝nt nu avem, sďż˝-l muncim. Am fďż˝cut eforturi mari, acum 25 de ani sďż˝ plďż˝tim 17.000 de lei pentru aceastďż˝ cďż˝sutďż˝. A trebuit sďż˝ mai dďż˝m 5.000 de lei pentru ca proprietarul sďż˝ ne facďż˝ acte, ďż˝nsďż˝ n-am mai avut de unde. Nici pe omul meu nu mďż˝ pot baza, pentru cďż˝ tot ce cďż˝stigďż˝ dďż˝ pe bďż˝uturďż˝ si tigďż˝ri. Este greu fďż˝rďż˝ luminďż˝, mai ales pentru fata mea cea mare. Sďż˝raca stďż˝ numai ďż˝n pat“, a spus Aurica Tuburlui. Am pďż˝rďż˝sit casa ďż˝ntunecatďż˝, marcati de faptul cďż˝, pentru cinci suflete amďż˝rďż˝te, viata de zi cu zi ďż˝nseamnďż˝ o vesnicďż˝ luptďż˝ pentru a supravietui.

„Mai bine fur, decďż˝t sďż˝ muncesc!

La marginea localitďż˝tii Horia, ďż˝nspre Piatra Neamt, pe cďż˝teva strďż˝dute locuiesc mai multi rromi cďż˝ldďż˝rari din „clanul“ Stďż˝nescu. Cu munca stau mai prost, dar nu uitďż˝ sďż˝ cearďż˝ ajutor social. Schimbarea legislatiei si ďż˝nnďż˝sprirea conditiilor de acordare a ajutorului social la Legea 416/2001 a fďż˝cut ca multi din acestia sďż˝ nu mai primeascďż˝ bani pe nemuncďż˝. Olimpia Stďż˝nescu, 35 de ani, primeste ajutor social, dar vrea mai mult ajutor de la primarul Vasile Baciu. „Nu-mi ajung banii sďż˝-i hrďż˝nesc pe cei cinci copii. Adunďż˝m de pe la oameni resturi. Am un bďż˝iat bolnav, n-am bani sďż˝-l duc la medic. Nu ne-am dus la muncďż˝ ďż˝n alte tďż˝ri, e mare sďż˝rďż˝cie. Trebuie sďż˝ fim ajutati mai mult. Nu am vďż˝zut aici pe strada noastrďż˝ nici un parlamentar, ne-am fi plďż˝ns si noi de sďż˝rďż˝cia si necazurile noastre. Sďż˝ntem si noi oameni!“, zice, cu obidďż˝. Casa ďż˝n care locuieste este destul de arďż˝toasďż˝ si ďż˝ncďż˝pďż˝toare, doar curtea ar trebui sďż˝ fie mai ďż˝ngrijitďż˝, dar cine sďż˝ se ocupe de aceasta. Cďż˝t timp discutam cu femeia si-a fďż˝cut aparitia si un reprezentant masculin al familiei. Ne-a spus cďż˝ nu beneficiazďż˝ de ajutor social, dar nici nu se dďż˝ ďż˝n vďż˝nt dupďż˝ acesti bani, cďż˝ are alte „oportunitďż˝ti“. „Decďż˝t sďż˝ muncesc pentru doi lei la stat, mai bine fur o caprďż˝, o vďż˝nd si am din ce trďż˝i cďż˝teva zile“, a spus nonsalant si cu rďż˝njet ďż˝n coltul gurii Dragos Stďż˝nescu. Concluziile, dupďż˝ periplul prin cďż˝teva comune din ďż˝mprejurimile Romanului sďż˝nt clare: democratia este, dar n-o ďż˝ntelege nimeni, oamenii au vesnice regrete pentru vremurile trecute, satele sďż˝nt depopulate si ďż˝mbďż˝trďż˝nite, incertitudinea pentru ziua de mďż˝ine este o prezentďż˝ cotidianďż˝ ďż˝n multe gospodďż˝rii, existďż˝ o multitudine de probleme sociale si multďż˝ lehamite. Dar sďż˝ntem ďż˝n Europa. Pe ce loc, stim si asta.