Momente unice prilejuite de „Educatie pentru mediu, educatie pentru sďż˝nďż˝tate“, la Scoala Bicazu Ardelean

La Scoala cu clasele I-VIII Bicazu Ardelean a prins contur al doilea
proiect ecologic consecutiv finantat de Administratia Fondului
pentru Mediu, intitulat „Educatie pentru mediu, educatie pentru
sďż˝nďż˝tate“. Proiectul, aprobat de cďż˝tre Comisia de Evaluare a
Administratiei Fondului pentru Mediu (AFM) la data de 05.04.2011,
a fost prezentat cu prilejul s�rb�torii zilei scolii din 12 mai 2011.
Lansarea oficial� a avut loc �ns� �n urma semn�rii si paraf�rii
contractului cu institutia finantatoare, la sediul scolii, vineri
05.08.2011, important� dat� �n calendarul evenimentelor ecologice,
c�nd �n �ntreaga lume se serbeaz� Ziua International� a Gr�dinilor
Zoologice si Parcurilor. La manifestare, al�turi de elevi si cadrele
didactice titulare ale scolii, au participat numerosi invitati - p�rinti,
membri ai conducerii comunit�tii locale �n frunte cu primarul
Constantin-Ioan B�rsan.

Un proiect care vizeaz� �ntreaga comunitate

„Este al doilea proiect consecutiv cďż˝stigat de scoala noastrďż˝. De
data aceasta implic� si c�teva scoli din localit�tile situate �n jurul
masivului Ceahl�u: Tasca, Bicaz, Hangu, Poiana Teiului, Ceahl�u si
Grinties. Aceste unit�ti s�nt institutii partenere de colaborare la
activit�ti desf�surate �n proiect, �n cadrul c�ruia s�nt vizate activit�ti
de informare, educatie si constientizare privind mediul si importanta
protectiei mediului pentru elevi - grup tintďż˝ 2.000 de elevi ai scolilor
din zona masivului Ceahl�u; organizarea de tabere si excursii cu
tematic� ecologic�; elaborarea, tip�rirea si distribuirea de afise care
vor fi lipite �n locuri publice (scoli, prim�rii, statii de autobuz,
magazine etc.); pliante si brosuri cu continut educativ pe teme
ecologice; pe panoul cu display video care va fi postat �n centrul
comunei Bicazu Ardelean se vor proiecta mesaje de promovare a
respectului fat� de mediu, imagini realizate de c�tre elevi si
profesori �n cursul proiectului, ca si videoclipuri filmate �n timpul
activit�tilor. Scoala Bicazu Ardelean va pune la dispozitia scolilor
partenere toate materialele si informatiile necesare si va acorda un
anumit num�r de locuri �n taberele si excursiile prev�zute �n proiect.
S�ntem foarte multumiti pentru c� deja am derulat �n conditii
excelente cele dou� tabere stabilite �n perioada 15 august - 4
septembrie, prima la Dur�u (15-19 august) si a doua �n Delta
Dun�rii (29 august-4 septembrie), la care au luat parte al�turi de
elevii scolii noastre si 14 elevi de la scolile partenere �n activit�ti,
oferindu-le astfel prilejul de a se cunoaste mai bine si de a se forma
ca aliati ai naturii �n minunatul spatiu montan al Ceahl�ului. Prin
caracterul lor interdisciplinar, activit�tile din programul taberelor,
coordonate exemplar de colegii nostri, contribuie cu certitudine la
formarea personalit�tii copilului �n plan moral, constienti de
necesitatea protectiei mediului �n care tr�im. Vreau s� aduc sincere
multumiri tuturor colegilor mei care s-au implicat cu tot sufletul
pentru buna desf�surare a activit�tilor din cele dou� tabere, dar si
domnului doctor Gheorghe Lal�u de la Parcul National Ceahl�u,
vechiul nostru aliat si prieten, care si de aceast� dat� a fost al�turi
de noi, expun�ndu-ne cu binecunoscutul talent oratoric, multe din
nenum�ratele taine ale Ceahl�ului si nu numai. Am convingerea c�
reusita acestor douďż˝ actiuni constituie o experientďż˝ care va sta la
baza desf�sur�rii �n conditii cel putin asem�n�toare a viitoarelor
tabere care se vor repeta ďż˝n sezonul estival al anului 2012“, a
declarat profesor Marcela Duculescu, manager de proiect.

Autorit�tile si directorul scolii, �n acelasi g�nd de dragul naturii

Sustinerea proiectului de c�tre conducerea comunei Bicazu
Ardelean este confirmat� de c�tre primarul Ioan Constantin B�rsan:
„Doresc sďż˝ vďż˝ mďż˝rturisesc atasamentul meu pentru scoala ďż˝n care
am �nv�tat si m-am format ca om. Am fost si voi fi mereu al�turi de
actiunile initiate de c�tre conducerea scolii �n ceea ce se cheam�
protectia naturii, domeniu de maxim� important� pentru viata �ntregii
omeniri. S�nt totodat� bucuros c� unitatea noastr� scolar�
beneficiazďż˝ de al doilea proiect consecutiv finantat de AFM, fapt ce
nu cred c� se mai �nt�lneste la alte scoli, cel putin din judetul nostru
dup� c�te stiu, gratie unui colectiv didactic valoros si ambitios. Felicit
echipa de proiect si promit c� voi �ncerca prin toate puterile mele s�
sustin asigurarea acelui procent de 10% reprezent�nd cota de
cofinantare. Vďż˝ doresc mult succes!“

„Avem putin timp rďż˝mas pentru a reusi sau esua ďż˝n asigurarea unui
viitor speciei noastre“

Profesor Cornel Duculescu, directorul Scolii cu Clasele I-VIII Bicazu
Ardelean, tinut s� expun� de ce proiectele derulate �n unitatea pe
care o conduce si-au atins scopul. „ďż˝n abordarea laturii ecologice
din cadrul proiectelor noastre extrascolare am pornit de la
ďż˝ntrebarea fireascďż˝ «De ce este nevoie sďż˝ facem educatie pentru
mediu?» Rďż˝spunsul l-am gďż˝sit cum nu se poate mai inspirat ďż˝ntr-un
cunoscut proverb chinezesc care spune: «Dacďż˝ te gďż˝ndesti la ziua
care va urma, ia-ti m�ncare. Dac� te g�ndesti la anul care va urma,
planteaz� un copac. Dac� te g�ndesti la secolul care va urma,
educďż˝ copiii». Pentru noi, cei care formďż˝m comunitatea scolarďż˝ din
Bicazu Ardelean, �mpreun� cu p�rintii si conducerea comunei,
problematica ocrotirii naturii a devenit �n ultimii ani o preocupare
majorďż˝. «Avem putin timp rďż˝mas pentru a reusi sau esua ďż˝n
asigurarea unui viitor speciei noastre», ne avertiza celebrul
oceanograf si om de stiintďż˝ francez Jaques Ives Cousteau. Iatďż˝ de
ce prietenia cu natura reprezint� o necesitate imperioas�, av�nd la
baz� o g�ndire si un comportament ecologic care trebuie format �nc�
din copil�rie. �n acest sens educatia copiilor �ncepe din familie, se
continu� sistematic �n scoal� si trebuie continuat� si �n afara ei. De
aceea am considerat cďż˝ este foarte important sďż˝ facem front comun
pentru o educatie ecologicďż˝ serioasďż˝ si profundďż˝ care sďż˝ ne dea
speranta unui trai s�n�tos, �ntr-un mediu curat, aspiratie sugestiv
invocat� de titulatura proiectului. Activit�tile proiectate �ncearc� s�
cuprindďż˝ o arie mai largďż˝, suprapusďż˝ zonei montane polarizatďż˝ de
masivul Ceahl�u, �n care s� fie implicati si elevi de la alte scoli,
al�turi de elevii nostri. Am bucuria c� cele dou� tabere desf�surate
la Dur�u si la Sulina au fost o reusit� deplin�. De altfel, fixarea
locatiei acestora a c�utat s� acopere cele trei elemente naturale
definitorii teritoriului Romďż˝niei, care ďż˝i atribuie sintagma de «Spatiul
Carpato-Danubiano-Pontic». Chiar dacďż˝ am fost prezent numai ďż˝n
ultimele dou� zile �n tab�ra din Delt�, mi-a fost �ndeajuns s� simt
bucuria imensďż˝ a copiilor, dar si curiozitatea acestora de a afla
am�nunte despre locurile vizitate, despre modul de abordare a
problemelor legate de protectia naturii, c�t si despre modul specific
de viat� al locuitorilor celei mai tinere si mai joase unit�ti de relief
ale t�rii noastre - Delta Dun�rii. Am constatat �mpreun� importanta
c�l�toriei reale care este totusi, mult diferit� fat� de c�l�toria virtual�
oferitďż˝ de calculator, chiar dacďż˝ se completeazďż˝ reciproc. Copiii au
fost �nc�ntati de faptul c� au acoperit un spatiu geografic nu prea
mare, dar de o diversitate deosebitďż˝ din toate punctele de vedere,
pornind de pe t�r�mul plin de legende si frumuseti neb�nuite ale
„Olimpului romďż˝nilor» pitoresc reflectate ďż˝n expunerile domnului
doctor Lal�u, cu amintirea tainicelor povesti ale boierilor
Cantacuzini �nfierate �n ceea ce a mai r�mas din Palatul Cnejilor,
explicate cu mare har de p�rintele Fabian de la Ceahl�u, travers�nd
Dun�rea cu bacul la Galati si str�b�t�nd Dobrogea de Nord pe l�ng�
cei mai b�tr�ni munti din Europa, pe drumul spre cel mai t�n�r loc pe
care Dunďż˝rea l-a fďż˝urit la ďż˝ntďż˝lnirea cu «Marea cea mare». Iatďż˝ douďż˝
dintre superlativele geografice ale Rom�niei aflate pe acest mic
teritoriu, al�turi de altele �nt�lnite la Sulina, de exemplu: orasul cel
mai r�s�ritean, orasul situat la cea mai mic� altitudine, singurul port
deopotriv� si fluvial si maritim, a c�rui viat� marin�reasc� este
prezentatďż˝ de scriitorul localnic Jean Bart, pseudonimul literar al lui
Eugeniu Botez, �n romanul Europolis. Altern�nd activit�tile
distractive si mersul la plajďż˝ cu incursiunile din inima Deltei, asa
cum a fost c�l�toria cu salupa pe canalul B�rbosu si mai departe cu
tractorul cu remorc� str�b�t�nd un tinut semiarid specific grindului
Letea, p�n� la cunoscuta rezervatie de stejari seculari si renumitele
dune, cu totii am tr�it o experient� de neuitat, pe care o vom repeta
cu sigurantďż˝ anul viitor. Tin sďż˝ multumesc tuturor colegilor mei care
s-au implicat cu d�ruire �n organizarea acestor activit�ti, nu usoare,
dar extraordinare, pentru finalizarea cu succes a acestor douďż˝
tabere“, a precizat profesorul Cornel Duculescu.

Copiii si dasc�lii �nsotitori, mai fericiti ca oric�nd

La revenirea pe planurile natale, c�tiva dintre elevii implicati �n
proiect au povestit despre incursiunile fďż˝cute ďż˝n inima naturii. „Delta
Dun�rii este o comoar� pentru tara noastr�, la fel ca si Marea
Neagr�. S�nt foarte frumoase si m� bucur c� le-am v�zut. Le
multumesc domnului director Duculescu si doamnei profesoare
Marcela Duculescu pentru cďż˝ au muncit mult la acest proiect si ne-
au dat ocazia multora dintre noi sďż˝ vedem niste lucruri minunate si
sďż˝ ne amintim de ele cu drag“, a spus Andreea Radu.
Alina Mďż˝rzďż˝: „Sďż˝nt mďż˝ndrďż˝ de aceastďż˝ scoalďż˝ pentru cďż˝ nu fiecare
are norocul de a avea un domn director extraordinar si o doamnďż˝
profesoar� extrem de bun�, care au luptat pentru a c�stiga proiectul
pe care si l-au dorit pentru a ne duce pe noi �n dou� tabere gratuite,
ďż˝n care ne-am simtit minunat“.
Mďż˝dďż˝lina Olariu: „As vrea sďż˝ le multumesc tuturor profesorilor si ďż˝ntr-
un mod special domnului director Duculescu si doamnei manager
de proiect Marcela Duculescu pentru cďż˝ ne-au dat sansa sďż˝
particip�m la dou� tabere gratuite, la Dur�u si �n Delta Dun�rii. Unii
copii au ajuns pentru prima dat� �n Delt�, la Sulina si ne-am bucurat
nespus de ceea ce am vďż˝zut“.
Tab�ra de la Dur�u mi-a dat ocazia s� cunosc si cealalt� latur� a
Muntelui Sf�nt, centrul spiritualit�tii rom�nesti. Poate din aceast�
cauz�, sapt�m�na petrecut� �n tabar� a fost deosebit�, �nc�rcat� de
calm, liniste si bun� dispozitie. Drumetiile c�tre Copacul singuratic,
Cascada Duruitoarea ne-au �nf�tisat frumoasele st�nci golase ce se
ridicau semete spre soare din �ntinderea p�durii de molid, v�i ad�nci
si umbroase, p�raie cu ap� rece si zmeur� acrisoar� ce potolesc
setea si foamea drumetului. M�n�stirea Dur�u si Palatul Cnejilor ne-
au deschis pagini �nc�rcate de istorie de mult uitate f�c�ndu-ne s�
�ntelegem toponimia si legendele locurilor. Sesiunile de studiu au
stimulat elevii �n aprofundarea cunostintelor despre flora Ceahl�ului,
spiritualitatea, trecutul tumultos, nasterea si geologia acestui Munte
Sf�nt. Materialele prezentate de doamna profesoar� Marcela
Duculescu si domnul Lal�u au oglindit toate aceste informatii
f�c�ndu-ne s� le �ntelegem mai usor. Ne-am re�ntors acas� mai
bogati sufleteste, mai senini si poate mai �ntelepti si promitem c� nu
vom uita niciodatďż˝ Ceahlďż˝ul“, a declarat profesor Alina Suciu. „Cďż˝nd
am plecat �n tab�r�, nu stiam ce voi descoperi! Stiam doar c� este
un loc �ndep�rtat. Am parcurs un drum lung si obositor, dar a doua
zi Dun�rea ne-a primit cu bratele deschise. Trecerea cu bacul a fost
o aventurďż˝ frumoasďż˝, dar care nici nu se comparďż˝ cu plimbarea cu
vaporul p�n� la Sulina. �ntinderea nesf�rsit� de ap�, valurile care
sp�lau nisipul fierbinte si razele calde ale soarelui ne atr�geau �n
fiecare dimineat�. B�laceala era activitatea cea mai pl�cut� si pot
s� m�rturisesc c� abia ieseam din apa cald�. Excursiile pe canalele
deltei �mpodobite de nuferi albi si galbeni, stuf si papur� c�t vedeai
cu ochii, s�lciile pletoase ocroteau p�s�rile ce ni se p�reau foarte
mari. Cormoranii, pelicanii, b�tlanii, st�rcile, egretele si pesc�rusii
pescuiau c�t e ziua de lung�.
S�pt�m�na petrecut� �n tab�ra Sulina a fost o binemeritat� odihn�, o
explorare, o experientďż˝ de viatďż˝. Mi-a plďż˝cut foarte mult!“, a spus
Luiza Suciu. „Le multumesc foarte mult cadrelor didactice cďż˝ m-au
ales pentru proiect si au f�cut totul ca noi s� ne simtim bine si s� ne
distr�m. �i multumesc domnului Lal�u, care a fost mereu al�turi de
noi, ne-a explicat tot ce noi nu stiam si ne-a �nv�tat cum s� intr�m �n
inima muntelui, dar si �n inima Deltei. As vrea ca toate persoanele
sďż˝ protejeze natura oriunde si oricďż˝nd“ - Alexandra Loredana Paleu.

„Voi fi ďż˝n continuare ďż˝n mijlocul mostenitorilor nostri pe meleagurile
care vin din Vechea Dacie si vor continua ďż˝n veacuri“

„Aceste tabere ne-au folosit foarte mult ca sďż˝ ne dďż˝m seama cďż˝
tr�im �ntr-o tar� minunat�, dar nu o pretuim �ndeajuns si c� omul se
poate adapta �n orice mediu vrea; conteaz� s� aib� voint�, dar si
credintďż˝“, a precizat Ana Delia Suciu. „Vizita ďż˝n Deltďż˝ a fost un vis
ce a devenit realitate. Asa consider eu cďż˝ au fost cele 5 zile
petrecute la Sulina. Fiind atrasi de ineditul acestui t�r�m fermecat si
oferindu-mi-se aceast� sans� de c�tre managerul proiectului,
doamna Marcela Duculescu, nu am putut dec�t s� ne av�nt�m �ntr-o
aventur� ce ne va r�m�ne mereu �n suflet ca o experient� de vis.
Am urm�rit cormoranii mereu pusi pe joac�, pelicanii si egretele
gratioase ce se �ntrez�reau printre nuferii galbeni si albi care
str�luceau asemeni unor nestemate. Comunitatea primitoare ne-a
f�cut s� ne simtim ca �ntre prieteni si ne-a �ndrumat c�tre p�durea
Letea, un paradis uitat de lume, ďż˝n care tronau stejarii arhaici“,
profesor Elena Crinuta Arsene. Mďż˝dďż˝lina Olariu: „Bucurii ale vietii,
aceste locuri mirifice pline de amintiri ne bucur� si ne �nc�lzesc
sufletele si peste zeci de ani. �nt�mpl�rile petrecute �n acele locuri
minunate si privelistile unice �n �ntreaga lume mi-au demonstrat
�nc� o dat� c� lumea nu se rezum� la un set de c�rti sau un
calculator, ci mai degrab� c� un univers �ntreg ce st� deschis
oric�nd ne asteapt� primitor s� descoperim noi sensuri ale vietii.
Mesajul meu este c� natura trebuie protejat� si p�strat� asa cum
este ea, orice schimbare �i r�peste o parte din farmec, �i sterge
misterul si frumusetea. Natura e mediul �n care supravetuim;
distrugerea ei ďż˝nseamnďż˝ distrugerea noastrďż˝“. „Entuziasmul meu ďż˝n
actiunile proiectelor pe care le deruleazďż˝ Scoala Bicazu Ardelean a
fost motivat de dorinta de a contribui la cunoasterea, educarea si
constientizarea noastr� asupra naturii binecuv�ntate de Dumnezeu,
pe care o putem folosi dar care trebuie protejat� si l�sat� urmasilor
nostri nealterat�. Multumesc si pe aceast� cale p�rintelui paroh
Fabian Gheorghe si doamnei Rodica Chirilďż˝ pentru primirea si
prezent�rile f�cute grupului nostru. M� bucur c� proiectul continu�
cu traning-uri pe diverse teme. Voi fi �n continuare �n mijlocul
mostenitorilor nostri pe meleagurile care vin din Vechea Dacie si vor
continua ďż˝n veacuri. Ne va fi far si cďż˝lďż˝uzďż˝ «Uriasul cu fruntea ďż˝n
soare», Ceahlďż˝ul - Muntele Sfďż˝nt al romďż˝nilor“, a declarat printre
altele, doctor Gheorghe Lal�u, permanent colaborator al proiectelor
ce vizeazďż˝ respectarea naturii.