LUPT� APRIG� PENTRU P�RTIE
• scandalul privind amplasamentul p�rtiei de schi ce urmeaz� s� se construiasc� �n statiunea Dur�u a �ncins spiritele • dou� tabere, fiecare cu proiectul ei, acuz� si se ap�r� �n acelasi timp • Raul Papalicef, seful salvamontistilor, este de p�rere c� p�rtia trebuie s� fie pe unul dintre versantii masivului • primarul Costic� Schiopu nu agreaz� aceast� variant� si afirm� c� alesii locali doresc un alt loc • Proiectul p�rtiei de schi ce ar urma s� se construiasc� �n statiunea Dur�u cu bani de la Ministerul Turismului si Dezvolt�rii, creeaz� animozit�ti �ntre cele dou� tabere care-si sustin propria variant�. Ne�ntelegerile, care ar putea duce chiar la pierderea investitiei, ce se ridic� la suma de aproximativ 8 milioane de euro, s�nt legate de amplasamentele propuse. Raul Papalicef, seful Serviciului Salvamont, spune c� cea mai bun� variant� ar fi aceea ca p�rtia s� fie construit� pe versantul nordic al masivului Ceahl�u. �n proiectul propus de seful salvamontistilor, p�rtia ar urma s� fie una de dificultate medie grea, cu o lungime de 1,7 kilometri, cu punctul de plecare la 1.423 de metri si sosirea la 503 metri. �n opinia sa, p�rtia ar beneficia de z�pad� natural� c�teva luni pe an si chiar dac� ar fi construit� �ntr-o zon� protejat� nu ar d�una cu nimic. De partea cealalt�, o parte din consilierii locali din comuna Ceahl�u, reprezentati de primarul Costic� Schiopu, nu agreaz� aceast� variant� si au propus alt amplasament. Acesta s-ar afla pe un teren ce apartine prim�riei. Situatia �n acest moment este cel putin neclar�, �n sensul c� Ministerul Mediului si Academia Rom�n� �nc� nu si-au dat avizul pentru constructia p�rtiei de schi, drept pentru care proiectul se afl� �n stand-by. Asta nu �nseamn� �ns� c� sustin�torii celor dou� variante stau cu m�inile �ncrucisate. Fiecare �ncearc� s� vin� cu argumente �n favoarea lui, pentru a demonstra c� varianta propus� este cea mai bun�.
P�rtia, solutia revigor�rii turismului �n zon�
Raul Papalicef spune c� varianta �naintat� de el nu ar fi agreat� de mafia terenurilor care ar avea niscaiva interese �n toat� aceast� afacere. „�n data de 17 iunie 2010, peste 30 de agenti economici din Dur�u, oameni din comun�, consilieri locali, s-au �nt�lnit si au reluat discutiile privind amplasamentul noii p�rtii de schi care a fost proiectat� la initiativa primarului Costic� Schiopu. Primarul a promovat un proiect european care prevede amenajarea unei p�rtii de schi �n comun�, care s� porneasc� din zona drumului axial si s� coboare p�n� aproape de lac. Dur�ul este singura statiune montan� situat� la peste 800 de metri care nu are nici o p�rtie de schi. Faptul c� nu se face �n Dur�u, principalul centru turistic al Ceahl�ului, i-a revoltat pe agentii economici, proprietari de hoteluri si pensiuni din statiune. Spiritele s-au �ncins si mai mult c�nd o parte din cei prezenti au dezv�luit faptul c� samsarii de terenuri au cump�rat �n scop de specul� toate terenurile din zona amplasamentului. Proiectul �n sine ar fi avut doar scopul de a ridica artificial pretul acelor terenuri, deoarece amplasamentul este impropriu amenaj�rii unei piste de schi. (...) Dup� c�teva luni de munc� am �naintat Consiliului Judetean documentatia pistei denumit� „Proiectul Zamolxe“. Precizez, desi pare hilar, c� nu am solicitat si nu am primit eu sau firmele mele nici un venit, consider�nd lucrarea ca fiind contributia mea la relansarea turismului montan �n judetul Neamt“, a declarat Raul Papalicef.
Intr� �n scen� Consiliul Stiintific
Mai departe, Raul Papalicef spune c� a fost invitat �n luna octombrie 2010 la o sedint� a Consiliului Stiintific al Parcului National Ceahl�u. „Toti au fost �nc�ntati de proiect, de impactul social si de faptul c� zona de dezvoltare durabil� aleas� pentru amplasament nu prezint� o important� vital� si, mai mult, dezvoltarea turismului pe segmentul sporturilor de iarn� are ca efect sc�derea presiunii societ�tii civile asupra exploat�rilor forestiere. �n consecint�, proiectul si amplasamentul a fost aprobat. �nsusi domnul profesor doctor Iordache, presedintele Consiliului Stiintific, declara c� p�rtia va fi amplasat� pe o portiune �n care nu se reg�sesc plante sau animale rare care s� fie afectate de lucr�ri. «Noi am dat avizul �n cunostiint� de cauz� si dup� ce am v�zut exact despre ce este vorba. �n zon� nu s�nt nici cuiburi de cioc�nitori, nici b�lti cu tritoni, iar gradul �n care va fi afectat mediul este minim. Distrugerile s�nt la limit� minim�. Amplasamentul aprobat de noi este exceptional amplasat si foarte bine g�ndit» spunea la acea vreme domnul Iordache. Avizarea proiectului a st�rnit deodat� o reactie negativ� si virulent� a samsarilor de terenuri“, a declarat Papalicef. �n februarie 2011, proiectul p�rtiei de schi de la Dur�u a ap�rut pe lista de investitii a Ministerului.
Ulterior, spune Papalicef, membrii Consiliului Stiintific s-au sucit inexplicabil, nemaifiind de acord cu construirea p�rtiei �n masiv. „La �nceputul lunii aprilie are loc prima sedint� a Consiliului Stiintific a anului 2011(...) Erika Stanciu, introdus� �n componenta Consiliului la solicitarea directiei si f�r� avizul administratorului, se opune zonelor de dezvoltare. Cineva aduce �n discutie proiectul cu p�rtia de schi absolut necesar� si �ncepe b�lciul. Unii membri nu-si mai aduc aminte ce au votat cu c�teva luni �n urm�. (...) Ulterior, spune seful Salvamont, a �nceput lansarea unor comunicate academice „pline de inexactit�ti, minciuni si fantasmagorii universitare“, conform c�rora �n zon� ar exista p�duri dacice de fag, grohotisuri si coridoare ecologice etc.
„Structura muntelui poate sl�bi si putem s� avem probleme“
Primarul Schiopu sustine c� partea advers� vrea p�rtia �ntr-o zon� protejat�, necesit� defrisarea a circa 20 de hectare si ar putea ap�rea mari probleme. Propunerea noastr� privind amplasamentul p�rtiei de schi apartine Consiliului Local al Prim�riei Ceahl�u. S-a f�cut si un studiu de fezabilitate, iar locul este bun. El (n.r. - Raul Papalicef) nu a f�cut altceva dec�t s� pun� carul �naintea cailor, ca s� nu zic boilor. A propus amplasamentul pentru p�rtie f�r� s� cear� un studiu de impact care nu se face �ntr-o noapte, ci �ntr-un an, ca s� cuprind� toate anotimpurile. Acum patru ani, responsabilii de la Ministerul Mediului nu si-au dat acordul pentru c�teva defris�ri pe p�rtia Mitropoliei Moldovei, iar acum se cere defrisarea unui �ntreg culoar �n masiv. Si chiar pe jgheab, unde se vede c� un bolovan imens st� s� o ia la vale. Structura muntelui poate sl�bi si putem s� avem probleme. C�t o priveste pe doamna Erika Stanciu, vreau s�-i reamintesc domnului Papalicef c� de el a fost propus� �n Consiliul Striintific si este o somitate �n domeniu. C�t priveste proiectul nostru, el prevede ca p�rtia s� fie construit� pe un teren ce apartine prim�riei. Am ales acel loc, pentru c� avem posibilitatea s� leg�m masivul Ceahl�u cu lacul Bicaz, �ntruc�t p�rtia s-ar apropia la aproximativ 100 de metri de lac. Proiectul nostru nu prevede defrisarea nici m�car a unui brad. Noi nu avem nimic �mpotriv� s� se fac� o sut� de p�rtii pe muntele Ceahl�u, dar �n termeni legali. Ei vor s� defriseze 20 de hectare de p�dure �ntr-o zon� protejat� si nu au nici m�car studiu de impact f�cut. Oricum, Academia si Ministerul Mediului vor hot�r� unde poate fi construit� aceast� p�rtie“, a declarat primarul Schiopu.
|