Institu�ia asexuat�
�efia Oficiului pentru Protec�ia Consumatorului Neam� pare s� i�te necazuri de toate felurile. Un text intitulat „drept la replic�“ venit de la Institu�ia Prefectului �i semnat nu de c�tre Toader Mocanu, prefectul �n exerci�iu, ci de purt�torul de cuv�nt, Cristina Aboboaie zice c� reprezentantul Guvernului �n jude� �i exprim� dezacordul fa�� de stilul tenden�ios �n care noi inform�m (dezinform�m) opinia public�.
�n fond, nu �tiu dac� ar trebui ne �ngrijoreze dac� vreo institu�ie sau persoan� �i exprim� dezacordul �i nemul�umirea fa�� de ideile noastre sau de felul �n care „oglindim“ situ�ia dat�. Mai ales, dac� �i venim cu facsimilul unui document care dovede�te c� trei partide aflate la putere una tocmesc �i alta rezult�. Sigur, �efii serviciilor descentralizate stau, oficial, la semn�tura prefectului. Lucru pe care Monitorul l-a scris. Monitorul, la fel ca toat� lumea, �tie c� �naintea oric�rei semn�turi, stau ni�te negocieri care �l transform� pe prefect �n bra�ul cu pix al Puterii. Monitorul, ca ziar, a constatat c� �n�elegrile inter-partide nu au func�ionat �n acest caz �i c� s-a ajuns la situa�ia - s� �ndr�znesc s� folosesc cuv�ntul „ridicol�“, domnule prefect- ca la concursul preg�tit pentru o unic� persoan� s� se fi prezentat alt� c�tig�toare. De aici, un circ �ntreg, pe fa�� �i-n culise. Cu instal�ri �n func�ie peste capul prefectului, cu directori despre care - zice t�rgul - nu au nici cheia biroului, cu conferin�e de pres� �i neurodermatite alergice �nso�ite de sc�rpin�turile asociate.
Toate bune p�n� aici. Haidem �ns� �napoi la dreptul la replic�, pe care-l pute�i citi �n pagina 7 a edi�iei de ast�zi. Replic�, �n fond, la ce! La ironie La umorul implicit al situa�iei! Pentru c� aici s�nt sugestiile textului remis redac�iei noastre. Orice pu�tan care �i petrece vremea �ntr-un internet caf� poate descoperi regula unui autentic drept la replic� argument �i contra-argument. Constat�m c� oameni pl�ti�i din banii publici nu au aflat p�n� acum c� iritarea domnului prefect pentru un text sarcastic, dar documentat, nu constituie un (contra) argument.
�n ceea ce ne prive�te, tr�iam cu impresia c� un concurs nu trebuie s� constituie exclusiv mantaua unui aranjament politic ci �i atestarea calit��ilor candidatului negociat. Dar dac� tot e un singur loc, cu un singur om, nu �tiu z�u de ce naiba se mai face concurs! Numirea pe post ar elimina multe ipocrizii plus candida�ii nimeri�i f�r� voie de la st�p�nire. Se poart� pe la al�ii!
�n alt� ordine de idei, �l inform�m pe domnul prefect c� poate combate „afirma�iile grave privind a�a-zisa discriminare“ �terg�nd, eventual, �nregistr�rile audio �i video din conferin�a de pres� cu pricina. Domnia sa chiar a detaliat problema femeilor aflate la conducerea unor institu�ii cu multe femei �n subordine, unde s-ar potrivi mai bine „o m�n� de b�rbat“. Dar, luat cu treaba, o fi uitat c� a detaliat problema �n vreme ce, pe fundal, se auzea un cor de voci de femei iritate, care vorbeau despre discriminare. Credem c�, �ntr-adev�r, nu vreo �ncercare de discriminare ar fi problema, ci lipsa argumentelor. Ce poate s�-i spun� domnul prefect doamnei Hru�c�, doamn� din T�rgu Neam� - �i ea - care a c�tigat concursul ce nu-i era predestinat! C� e incompetent� Nu poate! Concursul e concurs! Decizia politic� e decizie politic�! Ce s�-i mai spun� C� nu d� bine pe post, c� nu-i frumoas� Nu se poart�. S�ntem europeni, ce naiba! �i atunci, ce i-a mai r�mas domnului prefect s�-i repro�eze C� e femeie. Care s-ar putea s� nu se descurce cu alte femei. Personal, cred c� se poate. O femeie �ef de institu�ie se poate �n�elege cu femeile care �i s�nt colege chiar dac� nu �ine pe birou, ca feti�, vreo m�n� de b�rbat. Ca metod� de departajare, crezusem noi, naivii, ar fi trebuit s� func�ionize mintea. O institu�ie asexuat�.
|