Despre p�str�v si viata subacvatic�, cu cercet�torii de la Potoci
• profesorii universitari Ionel, Liviu si Manuela Miron s�nt implicati de ani de zile �ntr-o ampl� activitate de cercetare stiintific� • pentru dotarea laboratorului la standarde europene au fost consumate �n jur de 15 miliarde lei vechi • SAPOU: Cercetarea subacvatic� cu batiscaful �mpins� p�n� la performant�, elaborarea si aplicarea biotehnologiei de crestere a p�str�vului pe lacul Bicaz si specializarea studentilor rom�ni si str�ini prin masterat si doctorat, iat� doar c�teva din preocup�rile unui om de stiint� foarte cunoscut �n zona Bicaz, ce si-a legat viata pentru totdeauna de Statiunea Biologic� Potoci. Acesta este profesorul universitar Ionel Miron, doctor �n biologie, cel care, la cei 76 de ani ai s�i, continu� s� se implice �n activitatea stiintific� a statiunii, ca centru de cercetare si aplicare practic� a cunostintelor teoretice predate studentilor, masteranzilor si doctoranzilor �n cadrul Universit�tii „Alexandru Ioan Cuza“ Iasi. �n �ntreaga sa activitate �i s�nt al�turi, fiul s�u, Liviu, la r�ndu-i profesor universitar si sotia acestuia, Manuela, lector, ce din aceast� var� detine si functia de director al Statiunii Potoci, toti trei form�nd o adev�rat� echip�.
Dornici de a afla ce va s� fie o zi din activitatea celor trei cercet�tori, cu care ne cunosteam de mai mult� vreme, dar cu care nu ne prea v�zusem �n ultimul timp, am descins la Statiunea Potoci, nu �nainte de a ne anunta cu respect academic vizita. Era o zi de s�mb�t�, la apus de august, c�nd soarele z�bovea �nc� generos pe cer, chiar dac� trecureser� patru ceasuri peste amiaz�. Am fost asteptati, conform �ntelegerii prealabile, de �ntreaga echip�. Un cuv�nt de salut, o cordial� str�ngere de m�n� si invitatia la o cafea aburind� si un bol cu buc�ti de pepene galben frumos �necate �n miere de albine. Asta, ne spune gazda, pentru a ne fi f�cut� �ndulcirea discutiilor de mai t�rziu, lucru pentru care b�tusem drumul p�n� la Potoci. Mai o vorb�, mai o glum�, p�n� una-alta, n-am b�gat de seam� c� Liviu Miron �ncheiase deja preg�tirea costumului de scafandru pe care l-a si �mbr�cat, pentru o demonstratie de scufundare si o prob� a echipamentului proasp�t achizitionat. Pentru asta am fost invitati pe pontonul unde trona proasp�ta ambarcatiune a statiunii, nava de cercet�ri „Acvapur“, cum avea s-o prezinte m�ndru doctorul Miron. Arunc�m o privire la bordul acesteia si imediat ce s-a produs scufundarea scafandrului, aveam s� fim invitati s� facem o vizit� b�tr�nului batiscaf, cel care atinsese gloria performantei �n urm� cu ceva ani, c�nd ad�postise timp de 36 de zile si nopti, record european, pe Liviu Miron si Constantin Mihai. „Bietul de el! Are o istorie foarte onorant�. Dou� performante, privind timpii de cercetare subacvatic�, mai �nt�i 30 si apoi 36 de zile, recorduri europene la acea vreme, si participarea la aproape toate programele de studiu si cercetare ale florei si faunei subacvatice, dintre care as aminti programul national Deriva ‘97. Un adev�rat erou!“, ne-a spus profesorul cu nostalgia anilor de glorie a activit�tii sale de cercetare, care, asa cum spuneam, continu� si-n prezent.
„Sprijiniti cercetarea si educatia, dac� vreti ca natiunea s� prospere““
Un cioc�nit �n hubloul batiscafului ne atentioneaz� s� privim �ntr-acolo. Din ap� ne saluta, f�c�nd semnul victoriei, scafandrul Liviu Miron. R�spundem la salut, �ncerc�m o poz� si continu�m discutia. „Vrei s� fii propriul st�p�n pe resursele tale, trebuie s�-ti dezvolti cercetarea. Renunti la cercetare, renunti la independent�. Mi-am dat seama de acest lucru �n urma particip�rii mele la actiunile de cercetare stiintific� la nivel mondial si a aplicatiilor la care am participat efectiv pe plan international. Mesajul meu prin dumneavoastr� este acesta: sprijiniti cercetarea si educatia, dac� vreti ca natiunea s� prospere“, a afirmat profesorul Ionel Miron. P�n� la iesirea din ap� a scafandrului mai afl�m de la interlocutorul nostru, c� de-a lungul anilor, la Potoci, a existat si o scoal� de scafandri, prin care au trecut o bun� parte din specialistii �n scufund�ri de mai t�rziu. Lector �ndrum�tor, acelasi profesor Miron, la r�ndu-i un bun cunosc�tor al acestei �ndem�n�ri. „De altfel, si fiul meu tot aici a deprins arta scufund�rii subacvatice“, a ad�ugat profesorul, �n timp ce scafandrul �si f�cuse iesirea din ad�ncuri. „Costumul a trecut proba. Este foarte bun“, ne-a spus Liviu Miron. Urm�toarea escal� aveam s-o facem �n Laboratorul de evaluare a calit�tii apei prin bioindicatori „Acvapur“ Potoci. Un loc unde tronau pe mesele de studiu mai multe microscoape sofisticate si alt� aparatur� calificat� de gazde ca foarte performant�. „Aici se determin� diagnoza ecologic� a lacului Bicaz si a altor lacuri, �n care conteaz� calitatea apei. Noi stim c� exist� ap� de calitate potabil�, agremental�, piscicol� sau de utilizare hidroenergetic�. �n sensul �sta, laboratorul prin viata dintr-un lac, pe care o identific�, stabileste aceast� diagnoz�. Algele din ap� exprim� prin cantitatea lor, prin num�rul speciilor, prin volumul de biomas� pe care-l realizeaz�, prin valoarea lor de hran�, tocmai ceea ce spuneam, indicatorii calit�tii apei. Pentru dotarea laboratorului la standarde europene au fost consumate �n jur de 15 miliarde lei vechi, sum� care nu-i de ici de colo. Avem aici o microscopie special�, mijloace de captare a imaginilor si transferul lor pentru publicatii, dar stabilit� si o exigent� spatial� obligatorie conditiilor �n care se lucreaz�. �n plus, am ad�ugat, asa cum ati v�zut, echipament nou de scafandru, pentru c� nu poate fi conceput� viata de cercet�tor f�r� a studia direct �n mediul de viat� al pestilor. C�ci, p�n� la urm�, �ntreaga noastr� activitate se rezum� la viata subacvatic� si de aici a pestilor, mai cu seam�“, a mai sustinut profesorul Miron.
P�str�vul, un brand al Bicazului
De la acesta aveam s� mai afl�m c� �n viitorul foarte apropiat se intentioneaz� la Potoci perfectionarea biotehnologiilor de crestere a organismelor acvatice, �n asa fel �nc�t s� fie sustinut� punerea �n valoare mai ampl� a potentialului existent �n apa lacului Bicaz si a altor lacuri din Rom�nia. „Este un c�mp vast de competitie pentru acest produs intens utilizat cum este p�str�vul, despre care eu cred c� poate deveni �n cur�nd un brand al orasului Bicaz“, a conchis Ionel Miron. Nu puteam �ncheia discutiile purtate cu echipa cercet�torilor Miron f�r� a lua c�teva vorbe si de la discipolii maestrului, Liviu si Manuela, presati totusi de timp, ce trecuse mult prea repede st�nd la sfat cu decanul de v�rst� �ntr-ale cercet�rilor de la Statiunea Biologic� Potoci. „Eu o s� m� refer �n special la studiile privind patologia pestilor din lacul Bicaz. Pentru c�, asa cum toate fiintele s�nt afectate de boli, si pestii s�nt atacati de diversi paraziti. Ca atare, specializ�m si doctoranzi profilati pe studiul acestor boli, studii concretizate prin lucr�ri pe baza c�rora s� aplic�m si s� control�m o crestere mai bun�, mai eficient� si rentabil� a p�str�vului, toate acestea reg�sindu-se mai apoi �ntr-un pret mai sc�zut al produsului la consumator“, a spus printre altele Liviu Miron, de la care ni s-a p�rut c� transpare un suflu nou de abordare a temei, ceva mai specific unei economii de piat�. Un fapt deosebit de bun, de altfel sustinut cu competent� de c�tre noul director al statiunii. „O s� �ncerc�m toate variantele privind finantarea, inclusiv aceea bazat� pe un parteneriat public privat, dac� va fi cazul. C�t priveste statiunea, ca locatie, o g�ndesc ca pe un campus, care s� ofere si locuri pentru desf�surarea �n continuare a practicii studentesti, pedagogice si de cercetare. Si am �n vedere nu numai studentii de la biologie, ci si pe cei de la alte facult�ti, cum ar fi chimie, fizic�, dar si unii masteranzi ai acestor profile. S�ntem de asemeni deschisi colabor�rii si pe domeniul stiinta educatiei. Si c�nd afirm asta m� g�ndesc la acele vizite ale claselor de elevi, care s� prind� c�te ceva din secretele sau tainele activit�tilor legate de cercetarea �n biologie. Apoi, s�ntem deschisi colabor�rii cu celelalte statiuni de cercetare, de la Agigea, Muzeul de Stiinte ale Naturii, Gr�dina Botanic�, �ncerc�nd s� le valorific�m mai bine pe toate. Desigur c� Statiunea Potoci este un loc �n care s-a aplicat o biotehnologie bazat� pe foarte multi ani de cercetare si sper�m c� prin acest laborator s� punem bazele unor biotehnologii noi de cercetare si de crestere, pe l�ng� p�str�v, si a altor organisme acvatice. �n concluzie, primul pas �n activitate va fi aflarea de fonduri. Pentru asta, vom avea �n vedere realizarea de proiecte. Sper�m s� ne descurc�m“, a declarat lect. univ. dr. Manuela Miron. Asadar, fapte, recorduri, ani de cercet�ri biologice cu rezultate pe m�sur�, dar si sperante spre mai bine. Si, de ce nu, Bicazul s� se �nscrie �n peisajul economic european cu un brand nou - p�str�vul. C�t priveste rostul descinderii noastre la Potoci, desi aveam s� z�bovim acolo doar pentru c�teva ceasuri, mult prea putin fat� de multitudinea de fapte ale celor trei oameni dedati cercet�rilor biologice, sper�m c� prin cr�mpeiul celor prezentate v-am convins. Undeva �n coasta lacului Bicaz, de ani buni cercetarea se afl� la ea acas�.
|