 S�N�TOSI DE FRIC�
• �n primul semestru din acest an num�rul concediilor medicale a sc�zut enorm • se pare c� medicii dau acum scutiri temporare de munc� doar acolo unde este cazul • �n primele 6 luni din 2011 au fost eliberate 15.147 de concedii, iar �n aceesi perioad� a anului trecut 24.487 • p�n� prin 2009, 50 - 60.000 de nemteni erau abonati la concedii, fie c� erau sau nu bolnavi • Casa de Asigur�ri de S�n�tate Neamt a constatat c� anul acesta a scos mai putini bani din pusculit� pentru a deconta concediile de boal� ale salariatilor din judet. Explicatia pentru „�ns�n�tosirea“ brusc� ar fi teama angajatilor de a nu fi luati la ochi de c�tre sefi dac� tot se dau „loviti“ dar si reticenta medicilor de a mai prescrie cu prea mare usurint� concedii medicale. „Am f�cut o analiz� a num�rului de concedii medicale acordate �n primul semestru din acest an comparativ cu aceeasi perioad� a anului trecut si am constatat cu pl�cere c� num�rul acestora s-a diminuat semnificativ. Astfel, fat� de anul trecut, am decontat cu aproape 10.000 de concedii mai putin, sc�derea fiind mai mult dec�t evident�. Se pare c�, �n sf�rsit, si medicii dar si pacientii au realizat c� nu prea se mai poate profita de banii sistemului sanitar pentru niste boli care, nu de putine ori, erau �nchipuite. V�z�nd reducerea acentuat� a num�rului concediilor medicale eliberate anul acesta, se poate spune si c� nemtenii s�nt mai s�n�tosi. Ne dorim ca si �n viitor s� se diminueze tot mai mult aceste concedii medicale si s� fie date doar celor care au cu adev�rat nevoie de ele si care sufer� �ntr-adev�r de diverse boli“, a declarat Valeric� Fr�til�, seful CJAS Neamt. Potrivit datelor oferite de aceast� institutie, �n perioada 1 ianuarie - 30 iunie au solicitat si au primit concedii medicale 15.147 de nemteni pe c�nd anul trecut, �n acelasi interval de trimp au fost eliberate 24.487 de certificate de boal�. P�n� acum doi ani, num�rul concediilor medicale solicitate de nemteni era urias, anual fiind date cam 50 -60.000, ceea ce �nsemna c� unul din doi salariati fusese m�car o dat� bolnav. La r�ndul ei, CJAS pl�tea pentru aceste concedii circa 60 de miliarde de lei anual. La �nceputul anului 2010, c�nd statul a constatat c� achit� an de an sute de miliarde de lei vechi numai pentru aceste concedii, a fost emis� o hot�r�tre de guvern prin care se modificau regulile de acordare a acestor certificate. Astfel, de la 1 aprilie 2010 casele de asigur�ri au �nceput s� fac� verific�ri acas� la bolnavi, pentru a fi siguri c� acestia chiar sufer� de afectiunile respective dar si la medici pentru a vedea dac� dau justificat astfel de concedii de boal�. Cel putin �n primele luni de verificare �n Neamt, mai multi doctori au fost sanctionati cu c�te 50 de milioane de lei vechi deoarece au fost constatate nereguli. Chiar dac� ulterior controalele s-au mai diminuat, efectele au continuat s� se vad�, si doctorii dar si salariatii evit�nd concediile medicale dac� nu era neap�rat necesar.
Putine cazuri flagrante au ajuns �n instant�
Concediile date pentru boli �nchipuite era o practic� des �nt�lnit� �n anii din urm�, ambele p�rti implicate fiind multumite. Medicii �si rotunjeau veniturile, fiind greu de crezut c� o f�ceau dezinteresat, iar „bolnavii“ chiuleau motivat de la serviciu, rezolv�ndu-si problemele personale. Plus c� luau si bani pe perioada c�t erau �n „convalescent�“. O situatie ciudat� se petrecea �n perioada �n care firmele de pe platforma chimic� de la S�vinesti mergeau din plin. De cum venea toamna, multime de salariati care avea locuinta �n localit�tile din preajm� se �mboln�veau subit si lipseau cu s�pt�m�nile de la treab�. Dar erau apti la treburile gospod�resti de sezon, munca la str�nsul recoltei fiind pe primul plan. Pentru a pre�nt�mpina astfel de situatii, o societate a impus (cu mult �nainte de a fi reglementat� de stat) controale la domiciliul celor bolnavi, pentru a vedea dac� salariatii s�nt suferinzi si dac� s�nt acas�. �n caz contrar, cei �n cauz� riscau desfacerea contractului de munc�. Alt� situatie de acest gen �i avea �n prim plan pe sefii diverselor institutii. Cum se schimba guvernul, sau c�deau �n dizgratie si se vehicula numele altui director, subit ap�rea c�te-o boal� care-i �mpiedica s� mai dea pe la slujb�. Si au fost situatii c�nd concediile medicale erau luate vreme de c�teva luni. Astfel de cazuri au fost destule si vor mai fi cu sigurant�. Din p�cate putine au fost situatiile care au fost reclamate si s-a ajuns p�n� la proces. De regul�, medicii au fost scosi basma curat�. Totusi, acum c�tiva ani, un medic a tremurat nitel. A fost condamnat de Judec�toria Piatra Neamt pentru afaceri cu certificate medicale date pe ochi frumosi si s-a ales cu o pedeaps� de dou� luni de �nchisoare cu suspendare, acuzatia adus� fiind fals material. �n dosar au mai fost cercetati bolnavul �nchipuit (a primit 6 luni cu suspendare pentru instigare la fals intelectual, instigare la �nsel�ciune si instigare la uz de fals) si sotia acestuia (a luat aceeasi pedeaps� pentru instigare la fals intelectual, �nsel�ciune si uz de fals). �n dou� certificate medicale s-au f�cut metiuni nereale, iar documentele au fost duse la locul de munc� pentru �ncasarea banilor. De fapt, pe timpul convalescentei „bolnavul“ se afla �n Spania, la munc�, unde a stat vreo dou� luni. Pedeapsa aplicat� celor 3 a fost contestat� cu succes, sentinta a fost desfiintat�, s-a dispus rejudecarea cauzei, iar la final actiunea civil� a fost respins� si inculpatii achitati. �ntr-un alt caz a fost implicat un coleg de serviciu de-al bolnavului �nchipuit, numai c� acesta a plecat �n Italia timp de 4 luni. Ancheta s-a soldat cu achitarea doctorului (altul dec�t cel din speta anterioar�) care emisese certificatele pentru c� nu au putut fi g�site actele originale.
|
Autentificare
