Export de creiere
• c�tiva dintre cei mai buni absolventi din aceast� var� au ales s� �si continue studiile �n str�in�tate • Anglia, Turcia, Franta, Italia si Danemarca s�nt c�teva dintre t�rile care au fos alese de c�tre tinerii nemteni pentru a-si tr�i viata de student • C�tiva dintre elevii care au terminat liceul la unit�ti din Piatra Neamt �n vara acestui an au ales s� �si continue studiile la universit�ti din str�in�tate. Este o decizie pe care au luat-o fiind �mpinsi la propriu de �mprejur�rile actuale, cea mai presant� fiind lipsa unui viitor al licentiatilor din Rom�nia, oricare ar fi specializarea pe care ar urma-o. Dup� cum a declarat profesor Maria Lupu, director al Colegiului National Calistrat Hogas, de la aceast� unitate si-au „luat zborul“ 8 absolventi, care s-au �mpr�stiat spre universit�ti din Anglia, Italia, Franta etc. Toti �si vor pl�ti studiile, dar mizeaz� ca la finalul acestora s� nu regrete investitia deloc usor de suportat timp de trei-patru-cinci ani. De la Colegiul National de Informatic�, au luat drumul str�in�t�tii 6 tineri. „Doi au ales Anglia, unde durata studiilor este de trei ani, iar cheltuielile anuale pentru cursuri se ridic� la circa 9.000 de lire sterline. Necesarul pentru a putea tr�i �n Marea Britanie este de �nc� 10.000 de lire pe an. �n Danemarca au mers cu burs� alti doi absolventi, iar �n Turcia si �n Italia, c�te unul“, a declarat profesor Daniela Neamtu, director al Colegiului National de Informatic�.
„Viata mea e un haos controlat“
Unul dintre tinerii care a ales drumul str�in�t�tii pentru viata de student este Vl�dut Vidu Afloarei (foto), de la Informatic�, care a optat pentru Via University College, din Horsens, Danemarca, specializarea v�nz�ri, marketing, management. „�n clasa a XI-a m-am g�ndit ferm ce as putea face ca �n viata mea s� fiu multumit si financiar, si moral. Asa c� am �nceput s� analizez variantele de studiu din tar�. Spre regretul meu, am constatat c� toate facult�tile «asigur� unele insatisfactii». Dar am sesizat c� prea multi absolventi pleac� peste hotare si mi-am zis: «trebuie s� fie ceva la mijloc, de ies at�tia la studii �n str�in�tate!». Asa c� m-am uitat peste Europa si am tintit pentru �nceput vestul. Am radiografiat universit�tile englezesti. Apoi pe cele din Franta si din Spania. La acestea din urm� era problema limbii. Vorbesc franceza, dar nu la nivel de universitate. Mi-ar fi pl�cut Germania, dar german� nu stiu deloc. Am zis Monaco, am zis Elvetia, dar s�nt t�ri cu un fel de circuit �nchis si nu aveam bani pentru studii acolo. R�m�sese s� m� uit peste nordul Europei, �n Danemarca, Suedia, Norvegia... �n Danemarca m-au atras vreo dou� si apoi, timp de dou� s�pt�m�ni, am pus �n balant� ce e mai bine - scoala danez� sau cea englezeasc�. �n Anglia ai avantajul c� statul �ti d� bani sub form� de �mprumut pentru studii. �nveti doi ani, unul faci practic�, se intr� usor si tot ceea ce trebuie s� faci este s� iei m�car 8 la BAC si s� ai certificatul de limb�. Mai trebuie o scrisoare de intentie si o recomandare de la un profesor. �n primul an de studiu cazarea ti-o asigur� statul englez. Dezavantajul e c� trebuie returnat �mprumutul, chiar dac� nu e nici un fel de dob�nd�. De la anul nu se vor mai da acesti bani, deci eu as fi prins ultimul tren... Foarte greu nu e s� �napoiezi vreo 3.000 de lire �n 7 ani, pentru c� ai posibilitatea de a c�stiga bine-bine, dar treaba e c� �n Anglia se monitorizeaz� absolut totul, de la primul si p�n� la ultimul b�nut. Asa c� m-am g�ndit - unde e «intimitatea» mea, dac� m� supravegheaz� asa aproape? M-am tot g�ndit... ca s� accesez pentru o facultate din Anglia, �mi trebuie trei zile cu tot cu dosar. Si era o singur� conditie - 8 la BAC!!! Am zis c� e prea superficial! Englezii au f�cut din �nv�t�m�nt o afacere. Scoala lor e ca o masin� de sp�lat - intri �n ea si te poti decolora sau poti iesi imaculat! Acolo e mare influenta malefic� a banilor. Banii te schimb�, pentru c� se c�stig� foarte bine la englezi. �n balant� am mai pus un avantaj - nu mai aveam nevoie de o alt� limb�, pentru c� englez� stiu, dar la final am zis «nu»“, a povestit absolventul de Info.
Si-a decis Danemarca...
Pentru c� fat� �n fat� cu universit�tile din Marea Britanie erau cele din Danemarca, t�n�rul a c�utat avantajele oferite de statul danez. A contat enorm faptul c� nu va avea de pl�tit studiile, pentru c� orice cet�tean european poate beneficia de o burs� UE dac� studiaz� �n t�rile nordice. Apoi a g�sit si altele, care au �nclinat balanta. „Statul danez �ti permite s� studiezi trei ani si jum�tate. Doi ani faci cursuri intensive, dup� care obtii un certificat de absolvire a ciclului inferior al facult�tii. Pentru diferenta de un an si jum�tate care r�m�ne �ti alegi ce discipline vrei s� studiezi pentru c� de fapt �ti preg�testi licenta. �ti alegi astfel domeniul �n care te preg�testi. Dup� licent�, �n general, urmeaz� un an, doi, de prospectare a pietii, s� vezi cam ce specializ�ri te atrag pentru master. Eu simt c� acest sistem este unul constructiv pentru evolutia mea. Nu e ca �n Rom�nia sau Anglia, unde trebuie s� studiezi ceea ce ti se dicteaz�. Si c�nd nu ai grija taxelor de studii, care �nseamn� vreo sapte-opt mii de euro pe an, chiar ai motive s� alegi tara asta. S�nt bani care se compenseaz� la nivel de organisme UE si institutii din Danemarca, eu nu am nici o implicare �n acest proces. Trebuie s� �mi asigur cazarea si cheltuielile pentru traiul zilnic. S�nt bucuros c� voi merge la o universitate important�, Danemarca av�nd cam toate facult�tile �n Top 800. Conteaz� pentru noi, studentii, si mediul international. Cam un sfert dintre danezi merg la facultate. Restul studentilor �l reprezint� str�inii si de aceea s�nt atrasi tineri din alte t�ri, pentru c� ei de fapt aduc bani �n Danemarca. Pe mine m� atrage ideea c� vom pleca de la egalitate si apoi te ridici prin munc�, f�r� a exista nepotisme. S�nt argumente minore, dar cu ajutorul c�rora Danemarca exceleaz� �n educatie. Greu va fi cu limba, pentru c� daneza este foarte grea. E o combinatie �ntre german� si olandez�, dar �mi voi g�si serviciu �ntr-o multinational� si timp de trei ani si jum�tate c�t voi fi student voi �nv�ta daneza. Viata mea se mut� acolo de pe 16 august. Pe 24 �ncep cursurile. Am la baz� engleza si franceza si voi merge la cursurile gratuite de danez�. Conteaz� extraordinar de mult acest ajutor cu cursurile f�r� plat�. Nivelul de trai de acolo este foarte ridicat si au prospect pentru viitor. Ei nu stiu ce e aia criz�. M� bucur� c� asigur�rile medicale se acoper� integral de c�tre ei, pentru orice ti s-ar putea �nt�mpla. Doar la stomatolog, adultii cu venituri trebuie s� pl�teasc�“, a mai spus Vl�dut Vidu Afloarei.
„Nu-mi place s� dorm. Mi se pare c� pierd timpul dormind“
Profesorii danezi prefer� ca la dosarele care le ajung spre cercetare pentru admitere s� apar� c�t mai multe diplome obtinute �n cadrul concursurilor recunoscute de MECTS �n tar� si notele din foaia matricol�. „�n Anglia mergi doar cu nota de la BAC. �n Danemarca este important tot ce ai f�cut, nu poti fi corigent �ntr-un an si s� mergi la ei. Eu am dat testare cu profesorii din Horsens, orasul-port �n care este facultatea unde voi merge. M-am trezit dup� trei luni c� mi-au scris un e-mail prin care m� �ntrebau cum merg examenele �n Rom�nia, pentru c� au auzit ei c� a �nceput BAC-ul. Mi se pare extraordinar ca un profesor s� �si rup� cinci minute din viat� si s� �mi scrie mie, un t�n�r cu care a vorbit o dat�, �n urm� cu c�teva luni. Universitarii nostri n-ar face asa ceva. �n Danemarca totul �nseamn� perseverent�, totul s� fie �ntr-o perfect� stare. Ei s�nt altfel, nu �si permit s� te jigneasc� - «te accept dac� iei 8 la BAC». P�i dac� ai un dosar OK, la care ai lucrat c�teva luni si dovedesti perseverent� prin fisa matricol�, diplome, interviu, ce important� mai are c� la BAC nu ai excelat la integrale? Dezavantajul la sistemul danez e c� nu poti aplica dec�t la o singur� facultate si nu la cinci-sase, ca �n alte state. Dar mi se pare logic asa - de ce s� ocupi dou� locuri, dac� tu esti unul singur? La ei, dac� tintesti prea mult mai stai un an acas�, pentru c� nu te accept�, iar dac� tintesti prea jos, nu poti face fat�. Cred c� tinerii nostri nu se �nghesuie c�tre Danemarca din fric� de necunoscut. Si poate si de frica frigului. As fi putut merge �n Suedia, dar viata e prea scump� acolo. �n Danemarca scap de grija transportului, pentru c� voi merge ca toat� lumea, cu bicicleta. E o tar� mic�, cu cinci milioane de locuitori dar cu PIB-ul mai mare ca al Rom�niei. Are 300 km E-V si 500 S-N“.
Vl�dut se vede peste cinci ani ca fiind un om cu experient� �n consultant�, �n v�nz�ri sau la burs�. „Sigur voi g�si ideea care s� revolutioneze o firm�, voi g�si o idee care le st� �n fat�, dar nu o «palpeaz�». S�nt sigur c� viata mea, care se va muta peste c�teva zile acolo, �mi va da ocazia s� ar�t ce pot. Viata mea e un haos controlat. Nu-mi place s� dorm. Mi se pare c� pierd timpul dormind“, a mai spus t�n�rul.
|