COBAII STATULUI
• un pietrean care are de peste cinci ani un PFA s-a trezit dator la S�n�tate cu 80 de milioane de lei vechi • omul, la un pas de infarct, sustine c� si-ar fi pl�tit d�rile la timp, dac� era anuntat • cei de la Casa de Asigur�ri spun c� legea nu-i oblig� s�-i anunte pe debitori, iar necunoasterea legii nu-i scuteste de nepl�cerile ei • Prea b�tr�n s� fie tratat, bun de plat� pentru S�n�tate. Asa ar putea fi rezumat� povestea unui pietrean, care, desi are aproape 70 de ani si a muncit o viat�, nu a beneficiat prea mult de „m�retele realiz�ri“ ale sistemului nostru medical. �ntreaga istorie pare a fi desprins� din operele lui Kafka. Concret, omul a ajuns prins �n angrenajul birocratiei rom�nesti si acum se lupt� f�r� nici un spor s� ias� din acest malaxor. Mihai Prisac�, de 70 de ani, din Roman, a lucrat ani buni �n domeniul expertizelor nucleare. Fiind un bun specialist, nici c�nd s-a pensionat nu a stat degeaba. El a fost contactat de o companie francez� pentru a le oferi din experienta lui. Cum omul era deja pensionar si nu-l mai interesa vechimea, av�nd zeci de ani de munc� �n spate, a ales s� colaboreze cu francezii printr-o „persoan� fizic� autorizat�“, mai cunoscut� sub denumirea de PFA. „Dup� ce am �nfiintat aceast� firm� am �ntrebat la Registrul Comertului ce obligatii �mi revin. De acolo mi s-a spus c� anual trebuie s� depun o declaratie de venit si s� achit 16% impozit din veniturile obtinute. Asa am f�cut si pentru anii 2006, 2007, 2008 am depus la Fisc declaratii de venit, mi-am achitat constiincios impozitul si totul a decurs bine. Ba mai mult, am �nt�rziat o dat� cinci zile, iar Fiscul m-a notificat si mi-a spus c� am de plat� si penalit�ti pentru zilele de �nt�rziere. Am achitat si aceste datorii si m� stiam curat. �n 2009 nu am avut profit, iar pentru anul 2010 am depus de asemenea declaratia de venit si am si pl�tit impozitul de rigoare �nc� din luna ianuarie a acestui an“, a declarat Mihai Prisac�.
P�n� aici toate bune si frumoase. Agent economic constiincios, om muncitor, cet�tean de vaz� al urbei si m�ndru contributor la bugetul de stat. Nu suficient �ns�.
S�n�tatea pe 3 ani, 80 de milioane de lei vechi
Recent omul a primit acas� o h�rtiut� prin care era anuntat c� �n mai 2011 a fost somat printr-o somatie colectiv� (adic� la gr�mad� cu alte mii de restantieri si doar pe site-ul Casei de Asigur�ri si la usa acesteia) deoarece avea datorii la fondul asigur�rilor de s�n�tate pentru perioada 2006-2008. Potrivit acelei h�rtiute, omul datora 34,62 milioane de lei vechi drept asigur�ri de s�n�tate si alte 47,72 milioane de lei vechi drept penalit�ti pentru acei ani �n care nu a fost �n regul�. Nedumerirea cet�teanului const� �n faptul c� timp de cinci ani, de la �nfiintarea PFA-ului, de ce nu l-a depistat nimeni ca fiind debitor si de ce nu l-a notificat niciodat�. „S�nt un om de bun� credint� si mi-am achitat mereu toate datoriile. Efectiv nu am stiut c� trebuie s� pl�tesc la S�n�tate, iar de la Registrul Comertului mi s-a spus c� doar impozitul este obligatia mea. Nu ar fi fost nici o problem� dac� m-ar fi somat �n 2007 de exemplu s�-mi achit datoriile la S�n�tate, ori �n 2008 dar nu acum, dup� cinci ani, c�nd mi se pun �n c�rc� penalit�ti ucig�toare. P�n� acum, cei de la Casa de Asigur�ri nu au v�zut c� am datorii? Nu le-au trebuit acesti bani? De ce nu au trimis acas� o notificare? Pentru lenea functionarilor statului s�nt eu bun de plat� acum. Intentionez s�-mi achit datoria, dar nu si penalit�tile pe care le consider abuzive, fiind un jaf pe fat�. Voi actiona �n judecat� Casa de Asigur�ri“, a mai spus pensionarul.
Prea b�tr�n pentru tratament, dar destul de t�n�r ca s� i se ia banii
Decizia Casei de Asigur�ri de S�n�tate Neamt este justificat� si �ntemeiat� pe niste legi. Str�mbe, prost aplicate, necunoscute, dar legi. „Din punct de vedere legal, noi, Casa de Asigur�ri, nu avem obligatia s� notific�m debitorii deoarece nu avem de unde s� stim ce societ�ti functioneaz� si c�te s-au mai �nfiintat �n ultima perioad�. Oamenii trebuie s� se intereseze ce obligatii au si s� vin� s� le achite anual. C� nu i-au spus cei de la Registrul Comertului acestui domn iar�si nu este vina noastr�. Legea precizeaz� clar c� orice persoan� care obtine venituri, altele dec�t cele salariale, trebuie s� achite si asigur�rile de s�n�tate. Acum putem notifica toti datornicii deoarece primim informatiile de la ANAF si astfel ne este si nou� mai usor. Stiu c� au fost probleme deoarece oamenii au aflat c�t au de plat�, iar penalit�tile au fost foarte mari dar nu este vina noastr�“, a declarat Valeric� Fr�til�, seful CJAS Neamt. Din punct de vedere moral, decizia Casei de Asigur�ri este �ns� total gresit�, deoarece p�n� �n 2010, c�nd s-a str�ns de tot robinetul banilor din domeniu (unde ce-i drept, unii au huzurit), pe nimeni nu a interesat soarta debitorilor. O lege din 2006 prevede clar c� orice persoane care obtine venituri �n afara celor salariale are abligatia s� achite 5,5% din valoarea acestora c�tre Fondul de S�n�tate. Decizie corect�, dar neaplicat� de nimeni p�n� anul trecut. Cu alte cuvinte, �ntre 2006 si 2010 nici un functionar al CJAS nu a c�utat liste cu profesii liberale, persoane fizice autorizate ori alte forme de agenti economici care nu-si achitaser� datoriile. Nu le-a c�utat, nu i-a somat niciodat� pe oameni ci a l�sat totul �n seama Fiscului, care si-a urm�rit recuperearea propriilor creante, nep�s�ndu-i de ale altora. Cum de anul trecut s-a ajuns la fundul sacului, si cei de la Casa National� le-au cerut celor din teritoriu s� recupereze datoriile si asa se face c� abia de prin vara lui 2010 au �nceput s� curg� miile de somatii prin care nemtenii erau anuntati c� au datorii vechi de 4-5 ani, dar si penalit�ti de dou� ori mai mari dec�t acestea. Ca-n povestea lui Nastratin Hogea, legal, toat� lumea are dreptate, dar din p�cate, doar unul pl�teste, si anume am�r�tul de contribuabil. Care, culmea, �n cazul de fat�, nici nu a beneficiat de prea multe. Acesta a descoperit �n 2007 c� sufer� de hepatit� C si a cerut s� fie acceptat �ntr-un program national de tratament. A fost refuzat pe motiv de v�rst�, c� are peste 65 de ani. Dac� a fost prea b�tr�n pentru tratament, c�nd a fost vorba de luat banii, v�rsta n-a mai contat!
|