Edenul si apoi - note de c�l�torie la Balcic

Venind dinspre Nisipurile de aur, av�nd �n dreapta, c�nd mai aproape c�nd mai departe, marea unit� cu cerul printr-o d�r� cetoas� si alburie, str�bati �nt�i localitatea Kranevo, o pitoreasc� asezare c�t�rat� pe coastele abrupte ale pov�rnisurilor printre care serpuieste soseaua, treci pe l�ng� plajele �ntesate din Albena si intri apoi �n Balcic. De Balcic stiam c�te ceva din adnot�rile parcimonioase ale cunoscutului jurnal al lui Mihail Sebastian. Prigonitul autor al uneia dintre cele mai frumoase lucr�ri dramatice din literatura rom�n�, av�nd ca subiect eterna si umana aspiratie c�tre dragoste si afinitate, �"Steaua f�r� nume�", lucra �n r�stimpuri pe S�rindar, z�mislind c�teva editoriale din remunerarea c�rora �si putea permite c�te o lun� de vacant� creatoare la Balcic. Si nu era singurul. Plasticitatea locului are resurse inepuizabile, asa c� poate fi considerat, f�r� exagerare, asa cum bine spunea cineva, o Mecca a pictorilor. Artisti plastici, scriitori, oameni politici ai vremii g�seau coltul acesta �mp�nat de frumusete, cu c�sutele albe cocotate pe coasta muntelui la picioarele c�ruia fream�t� marea, ca fiind ideal pentru s�v�rsirea inspiratiei, a deplin�t�tii g�ndurilor si a �ntruchip�rii ideilor fericite. Alexandru Satmari, Petrascu, Tonitza, Sirato, D�r�scu, Iser, Cecilia Cutescu Storck, Steriadi, Lucian Grigorescu, Sabin Popp, Theodorescu Sion, Oscar Han, s�nt c�tiva dintre acestia. Mai mult, la Universitatea liber� �"Coasta de Argint�", �ntemeiat� �n perioada interbelic�, au conferentiat c�ndva Nae Ionescu, Ion Marin Sadoveanu, Camil Petrescu, Pamfil Seicaru, Ion Pillat, Perpessicius, Stefan Nenitescu, Oscar Walter Cisek si ultimul primar rom�n al Balcicului, Octavian Mosescu.

Istoria, �n picioare

Se pare c� si ast�zi, �n spiritul unei traditii intelectuale statornicite, oamenii de cultur� si art� ai Rom�niei cotropite de excese, caut� s� reg�seasc� farmecul vetust si de neegalat al Balcicului. Spun asta pentru c� a doua important� adnotare despre Balcic o am din tablourile pictorului pietrean Dumitru Bostan; cel care acum c�tiva ani a surprins inspirat c�te ceva din farmecul acestor locuri. Pe care, eu �nsumi, le-am perceput �nfiorat abia acum; c�nd am realizat c�t� dreptate avea Alain Robbe-Grillet c�nd fundamenta principiile unui tip de cinematograf intelectual - ilustrat prin celebrul �"L�' Eden et apres�", din 1970 - bazat pe un joc continuu �n timp, �n care memoria este singurul instrument de cunoastere al omului.
C�ndva port de gr�ne, din care plecau �n cele patru z�ri aromele p�inii rom�nesti, �ndestul�toare pe atunci, Balcicul si-a conservat istoria cu �nd�rjire si devotament fat� de trecut, nefiind invadat nici de cl�diri imense, nici de supermarketuri si nici de agresivitatea stupid� a lumii Europei unite �ntru profit si spoliere profanatoare. Str�dutele �n pant� au r�mas aceleasi, casele stau ca si acum o sut� de ani cu temeliile la marginea ulitei sau ad�postite de verdeata vitei de vie �ntins� ocrotitor deasupra unor curti mici, �n amiaza fierbinte, iar antrepozitele de cereale, l�sate �n p�r�sire, putrezesc �ncet �n partea dinspre vechiul port, veghind �nser�rile cu umbrele lor imense aruncate asupra valurilor.

Un vis romantic

Domeniul Reginei Maria s-a dovedit a fi unul dintre cele mai fericite exemple de �ntrupare a linistii, a meditatiei, a cuget�rii si, �n acelasi timp, a unui vis romantic. C�ci trebuie s� fii cu adev�rat p�truns de spiritul �"sturm und drang�"-ului pentru a reconstitui �n realitate dimensiunile fantastice ale unui castel vegheat de �n�ltimi, prin fata c�ruia se perind�, fantomatic, noaptea, p�nzele albe ale unei cor�bii. Cu muntele �n spate si marea �n fat�. Asemenea imagini exaltate vor fi cutreierat c�ndva visele pictorilor romantici, sau vor fi fiind o sintez� alc�tuit� din reminiscente livresti asupra legendelor si istoriei navigatiei, de la biscaieni si galicieni la portughezi, normanzi si bretoni, de la navele flamande la primele cor�bii engleze. Iar cultul aceasta al navigatiei mediteraneene a lumii lui Filip al II-lea transpus� �n decorul aproape septentrional al M�rii Negre a dat rezultate unice. Cu o conceptie spiritual� destul de eclectic� si cu o utopic� viziune asupra unei �ntruchip�ri comunitariste a divinit�tii, fiica marinarului englez si-a cl�dit ciudatul vis cu o scrupulozitate si o acribie demn� de cauza pe care si-a asumat-o. Castelul ei nu e un punct forte, nu e o constructie care domin� auster si, �n consecint�, autoritar t�rmul si domeniul ci, curios, reprezint� o simpl� parte conceput� a se integra unui �ntreg teritoriu domestic; fascinant, e adev�rat, dar at�t de tributar utilit�tii estetice si pragmatismului confortabilit�tii. Un teritoriu dominat de acaparatoarea dominatie a vegetalului si mineralului - �"zidul si iedera�", cum ar fi spus Mircea Malita �ncerc�nd s� demonstreze, asemeni lui Teilhard de Chardin, c� �"lumea cade �nainte si �n sus spre spiritual�" - dar �ntr-un mod subtil si rafinat controlat, ca �ntr-o scenografie naturalist� alc�tuit� savant si premeditat; �ntru frumos, seductie si aproape straniu rafinament.

Ca la mama acasďż˝

Si, din aceast� perspectiv�, tot ceea ce se �nt�mpl� acum �n preajma sofisticatului stabiliment regal aflat la circa patru kilometri de oras, e dimensionat corect conform cerintelor imperative ale economiei de piat� balcanice. P�n� la a ajunge la intrare, de o parte si de alta a drumului pov�rnit, nelipsitele standuri cu suveniruri si un soi de osp�t�rii cu specific... rom�nesc. Se m�n�nc�, dup� cum scrie pe un panou asezat pe trotuar �"ca la mama acas��" si se bea �"ca la tata la cr�sm��". Se pl�teste ca la �nscrierea masinilor rom�nesti �n Bulgaria; adic� �n leva. Mai mult, rom�nii - natie privilegiat�, ce mai! - au o reducere consistent�: dou�zeci la sut�. Ca �n orice excurs de vacant� cifrele se dovedesc a fi obositoare si am�nuntele pedante superflue.
Traseul, care pentru a fi str�b�tut si perceput �n integralitate necesit� o �ntreag� zi, ar trebui ref�cut �n fiecare vacant� estival� si redescoperit dincolo de semnificatia istoric� si documentar�, doar prin intermediul simturilor. C�ci Balcicul este, �nainte de toate, senzorial; si tocmai de aceea persuasiv.

Linisti si nelinisti

�n dreapta Gheretei santinelelor, a celor dou� mari porti de lemn cetluite �n baiere de fier forjat ce str�juiesc intrarea dinspre uscat a domeniului si de unde se pot vedea toate punctele de interes ale paradisului vegetal amenajat de peisagistul elvetian Jules Janine, portile gratioase din fier forjat ale constructiei din piatr� alb� p�zesc f�nt�na cu �"cea mai rece si mai curat� ap��", F�nt�na de argint. La vale, curg�nd firesc c�tre fream�tul m�rii, suvite de ap� �ncadrate de c�mpuri de flori, �ntret�iate de pietre peste care poti s� �ncerci emotiile travers�rii, des�v�rsesc exuberanta natural� �ntr-o ametitoare cascad� ce se pr�buseste frem�t�nd de-a lungul jgheabului de piatr� pogor�t c�tre p�ntecul m�rii. �"Stella Maris�", capela de rug�ciune si �nchin�ciune, loc menit s� ad�posteasc� vremelnic nici mai mult nici mai putin dec�t inima reginei, Izvorul Sf�nt legat de p�timirile Sfintei martire Marina, S�geata albastr�, vila nelinistitului Print Nicolae, al�turi de care se �nv�rte molcom, sub murmurul cascadei roata imens� a morii, tihnita Gr�din� Ghetsemani, s�nt tot at�tea prilejuri de popas �n preumblarea tihnit� punctat� la tot pasul de am�nunte tulbur�toare prin gratie, firesc si frumusete. Si �n acelasi timp printr-un oarecare aer de stranietate sugerat de planturozitatea acaparatoare a vegetatiei si de presiunea istoriei care palpit� �n fiecare piatr�. Cu valurile frem�t�nde ale m�rii la picioarele ei.

Imperiul din noi

La crama regal� de pe Aleea vinului, satisfactiile unei degust�ri ad-hoc pun la �ncercare virtutile b�rbatilor n�r�viti a simti deliciul t�riei de numai optsprezece ani �mpliniti si persuasiunea, asupra femeilor, unei licori alcoolice izbucnit� din mirosul petalelor de trandafiri. C�nd Regina Maria a venit pentru prima dat� pe aceste locuri, �n 1922, cea mai mare parte a terenurilor era sub st�p�nirea vitei de vie. O asemenea traditie nu putea r�m�ne neexploatat�. Si iat� c� ast�zi, veteranele licori se odihnesc �n butelii de sticl� colbuit�, de peste o sut� de ani. �"Cuibul linistit�", castelul propriu-zis, este o vil� alb� cu acoperis de tigl� rosie, str�juit� de un minaret zvelt, cu un aer auster si dominat� de rigorile unei simplit�ti debusolante, �n ciuda opulentei usilor masive din lemn sculptat si a dulapurilor �ncrustate, al�turi de care, sub o consol� de lumini din fier forjat se afl� c�teva tablouri, relicve istorice, fotografii si un mic altar de unde se vede marea si Dumnezeu. Aici se �ntrupau si �ntrunirile politice si micile comploturi care, �ntr-un veac agitat de reconfigur�ri nationale si de iluzia revitaliz�rii unui imperiu neobizantin balcanic �n care ar fi intrat Bulgaria, Rom�nia, Serbia, Muntenegru si Albania, si de care nici regina Rom�niei nu ar fi fost cu totul str�in�, iscau gratuite vise desarte de �ntemeiere a unei noi ordini zonale. �ntre timp, pe marginea viselor n�ruite, sub un imens acoperis de frunze plesnind de pulsatia clorofilei, o sop�rl� mic� se strecoar� agil� printre cr�p�turile pietrei �ncinse.