Ofiterii austro-ungari si-au g�sit linistea
• osemintele militarilor deshumati recent la D�muc au fost �ngropate crestineste • cercet�rile au ar�tat c� ei au decedat �n 1916, �n timpul Primului R�zboi Mondial, �n luptele ce s-au dat �n zon� • La D�muc, s-a petrecut joi, 21 iulie, o fapt� demn� de tot respectul. Au fost �ngropate, f�r� prejudec�ti, dup� datina crestin�, osemintele ofiterilor armatei austro-ungare, oseminte deshumate �n urm� cu c�teva s�pt�m�ni din cele sase morminte situate �n Poiana Sug�ului, din satul Huisurez. Slujba de �nmorm�ntare a fost oficiat� de c�tre un sobor de preoti, �n prezenta primarului Anton Covasan, a consilierilor locali, a salariatilor prim�riei, a altor oficialit�ti, dar si a multora dintre s�tenii de toate v�rstele. Atmosfera a fost una deosebit de solemn� si emotionant�, astfel �nc�t, tr�ind �n profunzimea sa slujba religioas� te simteai lesne �n�ltat deasupra istoriei crude a �nceputului de secol XX, c�nd la D�muc, spun martorii, iar istoria certific�, avuseser� loc luptele grele ale Primului R�zboi Mondial. Nu �nt�mpl�tor, �nainte ca r�m�sitele trupesti s� fie slobozite �n p�m�nt, �ntru vesnicie, unul dintre preoti avea s� rosteasc�: „At�ta istorie ascund p�m�nturile acestea si-asa de grea si complicat� c�, dac� pomenim ceva din ea, s-ar putea s� aducem pe aceste locuri mai mult� ne�mp�care, dec�t �mp�care. Aici a curs s�nge rom�nesc, dar si al altor neamuri, precum a celor de sufletul c�rora ne ocup�m crestineste ast�zi, asa c� nu ne r�m�ne dec�t s� �n�lt�m �n cor rug� lui Dumnezeu. D�-ne Doamne pace!“. Dup� rezultatele cercet�rilor �ntreprinse de c�tre arheologul nemtean Constantin Preoteasa, mormintele celor sase militari ce si-au aflat sf�rsitul la D�muc, dateaz� din prima conflagratie mondial�, c�nd �n zon� s-au dat lupte dure �ntre armata austro-ungar� si armata rom�n�. Acelasi specialist consider� c� moartea si respectiv �nhumarea ar fi avut loc la sf�rsitul anului 1916, baz�ndu-si afirmatia pe faptul c� printre oseminte a fost g�sit un cartus neexplodat, ce avea �nscris pe el anul respectiv, c� s-a mai descoperit o fr�ntur� dintr-o tunic� din postav, ceea ce presupune c� ostasii erau �mbr�cati de toamn�-iarn�, iar pe un nasture erau trecute initialele �mp�ratului Franz Joseph I. Despre existenta acelor morminte s�tenii mai �n v�rst� stiu c� au apartinut unor militari str�ini, cu care bunicii lor purtaser� b�t�lii, dar asta nu i-a �mpiedicat s� aprind� c�te o lum�nare, din c�nd �n c�nd, la c�p�t�iul celor pierduti.
Nimeni de la Ambasada Austriei
Desi Ambasada Austriei la Bucuresti fusese anuntat� de redactia Monitorul si Prim�ria D�muc despre deshumarea si respectiv re�nhumarea resturilor p�m�ntesti ale celor sase ofiteri pierduti pe meleag rom�nesc �n urm� cu aproape un veac, la �nmorm�ntarea de joi n-a fost prezent nimeni din partea austriac�. „Noi i-am informat la timp, dar fiindc� p�n� acum n-am primit nici un r�spuns, ne-am f�cut datoria crestineasc� de a fi �nmorm�ntati din nou pe p�m�nt rom�nesc. Dac� pe parcurs austriecii �si vor revendica mortii, �i vor putea ridica de aici si duce pe p�m�ntul lor. Nu ne vom opune, ba dimpotriv�. Oricum, multumim tuturor celor prezenti la acest eveniment religios, desi, ne-am fi asteptat ca oficialii judetului, pe care i-am invitat la timp, s� ne fi fost al�turi“, a declarat Anton Covasan, primarul comunei D�muc. Faptul c�, o dat� cu realizarea unor lucr�ri mari de investitii �n zon�, d�mucenii au anuntat oficialit�tile locale pentru lua m�sura ca osemintele ofiterilor armatei austro-ungare s� fie deshumate si asezate crestineste �ntr-un loc ferit, ceea ce s-a si �nt�mplat, denot� bl�ndetea si bun�tatea poporului rom�n, iert�tor din fire. De altfel, �nsusi evenimentul la care am fost martori joi, ne-a certificat acest lucru. Mai cu seam� atunci c�nd aveam s� auzim ruga d�mucenilor rostit� �n cor, „Dumnezeu s�-i ierte!“ Pentru ca �ntreg evenimentul s� fi fost rostuit cum se cuvine, �nainte de a fi p�r�sit locul, unde de-acum �ncolo va exista o troit� din stejar confectionat� de c�tre mesterul popular Alexandru G�in�, lumea a fost invitat� de c�tre primarul Covasan la o mas� de pomenire, unde fiecare a putut s� se �nfrupte din traditionalul gulas si s� soarb� un strop de vin. C�t �l priveste pe istoricul Constantin Preoteasa, ce a tinut s� fie prezent la slujba de �nhumare, ne-a m�rturisit c�, pentru cercet�tor munca nu s-a �ncheiat, ba dimpotriv�. „Cercetarea noastr� va continua, iar rezultatele vor fi valorificate expozitional si publicistic“, a afirmat arheologul Preoteasa, cercet�tor la Centrul International de Cercetare a Culturii Cucuteni, reprezentantul Complexului Muzeal Neamt .
|