Cump�ra�i un sat!
Odinioar�, romanticilor �mp�timi�i li se spunea c� viseaz� castele �n Spania. Acum se pare c� visul a devenit realitate, cel pu�in pentru o categorie de �ndr�zne�i.
��ranii din Fran�a �i-au construit case din piatr� secole de-a r�ndul. O asemenea locuin��, dat�nd din veacul al �aisprezecelea, a ocrotit genera�ie dup� genera�ie patru sute de ani f�r� de repara�ii capitale. P�r�ile din lemn, impregnate cu fumul c�minelor, rezist� �i azi ca �n prima zi; iar piatra… e piatr�!
La mijlocul veacului trecut s-a petrecut o adev�rat� tragedie �n cele mai multe sate de munte �i de podi�, mai cu seam� �n cele dep�rtate de ora�. Dup� al doilea r�zboi mondial, s�tenii au p�r�sit masiv casele seculare �i au g�sit de lucru �n ora�e. Cam prin 1950, mii de c�tune se depopulaser� total sau par�ial. P�durea a cucerit vechile gr�dini �i peste un deceniu, datorit� climei favorabile, se mai vedeau doar acoperi�urile de olane din marea verde. Agricultura intensiv�, care cere cam o persoan� la suta de hectare, a favorizat zonele propice, a�a c� Fran�a, de�i �i diminuase dramatic terenul agricol �i nu mai avea ��rani, ci fermieri, devenea cel mai mare produc�tor de m�ncare din Europa.
�n anul 1960, o pereche de tineri parizieni, socoti�i atunci cam z�nateci, a cump�rat cu modesta sum� de 25.000 de franci (azi cam cinci mii de euro ) un c�tun cu dou�sprezece case p�r�site, �n oarece ruin�, �i terenul corespunz�tor, de 45 de hectare. Acolo, cresc�nd capre, apoi �i vaci de carne, au �nceput s� repare cas� dup� cas�, treab� grea; dar timpul e r�bd�tor.
Au trecut de atunci patruzeci �i �ase de ani. �n prezent, a-�i cump�ra o cas� p�r�sit� �ntr-un c�tun de munte a devenit o mod�. Francejii, dar �i mul�i europeni din ��rile cu un relief mai modest �i cu o clim� mai umed�, au invadat satele p�r�site odinioar�, transform�ndu-le �n minuscule sta�iuni de odihn� sau, mai ales, �n locuin�e definitive. Astfel, mii de pensiuni au ap�rut �n creierul mun�ilor, p�n� la ele duc�ndu-te ni�te panglici de asfalt �nguste de trei metri, dar excelent �ntre�inute. Statul a construit c�ile de acces, a dus apa �i energia electric� p�n� la cel mai �ndep�rtat c�tun.
Constructorii au sim�it c� este vorba de o afacere foarte b�noas� �i cump�r� �n vitez� din ce �n ce mai multe s�tucuri nelocuite �nc�, reconstruindu-le pentru a vinde casele la pre�uri ridicate. Prin urmare, pre�urile au crescut pe m�sur� �i �n prezent un c�tun cu cinci-�ase case �i de la cinci p�n� la �aizeci de hectare cost� �ntre 1.100.000 �i 1.440.000 euro.
Deci, dac� dori�i s� f�ce�i o investi�ie bun� �i s� ave�i un sat �n Fran�a, proprietate personal�, gr�bi�i-v�! �n cur�nd n-o s� mai ave�i ce cump�ra.
Dac� e vorba de castele, �ntr-o �ar� �n care nimeni nu le mai �tie num�rul, c�ci le g�se�ti la tot pasul, investi�ia, de�i mic� fa�� de valoarea istoric�, estetic� �i comercial� a palatelor, este riscant�, cheltuielile pentru �ntre�inere, �nc�lzire �i a�a mai departe fiind cam (prea) mari pentru o pung� rom�neasc�.
|
Autentificare
