„Ceva ce nu poate fi exprimat �n cuvinte“
• interviu realizat cu soprana Felicia Filip Reporter: Stimat� doamn� Felicia Filip, regret c� nu reprezint o televiziune, pentru a putea argumenta si augmenta c�t mai pregnant senzatia de frumusete, c�ldur� si bun�voint� pe care o produceti.
Felicia Filip: V� spun c� nu trebuie s� regretati nimic. Important este faptul c�, iat�, ne privim �n ochi si transmitem, dincolo de orice, prin privire, tot ceea ce nu se poate spune sau nu cuprind cuvintele.
Rep.: Da, asa este. Cum v� simtiti �n calitatea de „contributor“ la aceast� editie?
F.F.: Minunat, pentru c� m� simt de aici; de c�nd au �nceput Vacantele muzicale; �n sensul �n care energia se transmite de la generatia care a initiat acest fenomen si p�n� la cei de azi. Se transmite frumosul, binele, echilibrul, tineretea. R�sfoind istoricul Vacantelor descop�r nume pe care le iubesc, nume de care m-am sprijinit �ntotdeauna si m� sprijin �n continuare. M� abtin s� le pomenesc, dar nu pot omite unul: Georgeta Stoleru, care figureaz� �ntr-un mod str�lucit �n istoria Vacantelor si care mi-a fost profesoar� la �nceput si-mi este mentor c�t voi exista. Este omul de aur pe care Dumnezeu mi l-a d�ruit. Al�turi de cel�lalt om de aur, sotul meu, Cristian Mih�ilescu, cel care a creat toat� aceast� atmosfer� de acum, pot s� spun c� de c�nd au �nceput Vacantele muzicale p�n� �n acest an rotund, consider c� �ntr-un fel sau altul tr�iesc si m� hr�nesc din ceea ce se �nt�mpl� aici. Pentru c� Piatra Neamt a fost prezent ca eveniment �n viata mea. Nu este numai o localitate pe harta t�rii, ci este un punct energetic de istorie si spiritualitate pe care nu �l poti ignora. Este deja p�cat s� �ncerci a trece pe l�ng� el si a nu te implica, a nu te hr�ni din energia benefic� ce exist� aici. O percep, si de fiecare dat� m-am bucurat, am frem�tat si m-am hr�nit. Este senzatia pe care am ref�cut-o fericit si de ast� dat�, c�nd m-am entuziasmat ca un copil �n ideea c� vin aici si m� �nt�lnesc cu acel „ceva“ ce nu poate fi exprimat �n cuvinte.
Mozart, �nainte de orice
Rep.: S�nteti cunoscut� ca un promotor al experientelor inedite �n materie de expresie muzical�. Si m� refer aici la pionieratul pe care l-ati cultivat, de �mbinare a expresiei vocale cu alte forme dec�t cele clasicizate. Tin�nd cont de faptul c� s�nteti laureat� a tuturor concursurilor de interpretare mozartian�, socot a fi previzibil r�spunsul la �ntrebarea privind compozitorul dumneavoastr� preferat.
F.F.: Ati intuit bine.
Rep.: Nici nu era greu.
F.F. : Da, compozitorul preferat este Mozart. �nainte de orice.
Rep.: Un argument...
F.F.: Nu stiu cum se �nt�mpl�... - am tr�it pe vremea c�nd difuzorul era pus pe programul cultural, al Rom�niei dintotdeauna - de pe atunci am ascultat acea muzic�. Si foarte des am ascultat Mozart. Si mai t�rziu m� �ntrebam de unde vine aceast� sensibilitate, aceast� atractie a mea spre geniul vienez. Treptat am �nteles c� de acolo vine. Mai ales c� am ajuns s�-l percep ca fiind cel mai apropiat de sensibilitatea mea, de vibratia mea, de energia mea. Un alt compozitor apropiat mie este Donizetti.
Rep.: Interesant acest cuplu ce v-a influentat sensibilitatea si v-a construit temeinice afinit�ti. Cum se face de nu v-au atras veristii?
F.F.: Nu-i adev�rat; s�nt atras�. Am realizat lucrul acesta c�nd am c�ntat �n „Boema“ pe scena Operei din Brasov. Este bine s� aflati c� eu niciodat� nu am p�r�sit arealul operei, arealul scenei. Dup� ce, la repetitii, �mi terminam rolul, nu plecam la treburile mele ci st�team �n continuare �n sal�, tr�ind emotiile fiec�rui personaj. C�ntam si pl�ngeam cu fiecare personaj, tr�iam fiecare moment al orchestrei; pentru c� este o filosofie �ntreag� acolo; �n care m� reg�seam si �n care realizam frumusetea muzicii. Fiecare fraz� �n parte poate fi un hit. Cred c� dac� m-ar pune cineva s� scriu partitura, as putea s� o fac. Si nu numai cea a Mussetei. Fiecare sunet m� storcea de pl�cere, aproape p�n� la s�nge.
„Ar fi p�cat s� judec ceva ce nu am v�zut“
Rep.: V� cred, pentru c� vorbiti cu mult� patim� despre acest lucru. �n acelasi timp, experienta cu formatia „Iris“ ar putea fi un semn al pomenitei insatiet�ti muzicale?
F.F.: Din nou aduc vorba despre profesoara mea Georgeta Stoleriu. De la care nu am �nv�tat numai cum s� c�nt�m ci am �nv�tat si cum s� tr�im. �n timpul studentiei mele vocalizele se f�ceau cu toat� grupa. Si tin minte c� �n momentul �n care asteptam s� ne vin� r�ndul, colegele mele erau preocupate de muzic� de alt gen. De la muzica de oper� la musical, operet�, rock si altele e doar un pas. Pentru c� trebuie s� �ntelegi toate aceste fenomene ca s� poti vorbi de ele si s� poti face diferentierea. Altfel, ar fi p�cat s� judec ceva ce nu am v�zut, din auzite sau din ceea ce au spus altii. �ntotdeauna vreau s� �ncerc acea experient�, s� treac� prin mine, s� o percep; altfel nu vorbesc.
Rep.: Mai c�ntati la Opera din Brasov?
F.F.: �ntrebarea asta i-o puteti pune domnului director. Foarte rar, fiindc� el are mari valori acolo, pentru c� situatia este cea care este, dar sigur, datorit� cererii, o dat� pe an s�nt invitat� la concertul de Cr�ciun, care a intrat �n traditie.
Rep.: �n acest fel evitati si b�rfele.
F.F.: Ei, pretutindeni exist� aceast� preocupare si s�nt oameni care din asta tr�iesc. Spuneati despre dumneavoastr� c� s�nteti un „contra“. Dumneavoastr� nu s�nteti asa, se vede. S�nteti un scormonitor care scoate �n evident� mai mult dec�t s�ntem noi �n stare s� expunem. O faceti cu bun� credint�, stiu asta, chiar dac� pentru unii pare altfel. Pentru asta v� s�nt recunosc�toare.
Rep.: V� multumesc pentru acest imprevizibil „laudatio“ care m� pune �n dificultate, deoarece eu s�nt cel care trebuie s� v� multumeasc� pentru atitudinea �ndatoritoare si pentru onoarea pe care ne-ati f�cut-o de a ne r�sf�ta cu harurile dumneavoastr� la aceast� editie festiv� a Vacantelor Muzicale.
|