V�nz�tori si marf� mult�, cump�r�tori cam putini
• desi marf� de sezon este �n abundent� prin Piata Central� din Piatra Neamt, micii comercianti se pl�ng de putin�tatea clientilor • „La c�t� munc� se depune, v� spun sincer c� nu ne este pl�tit� truda”, spun pietarii • Sintagma „a se certa ca la piat�“ mi-a venit �n minte �ntr-o dup� amiaz� fierbinte de iulie, �ntr-o incursiune �n zona Pietei Centrale din Piatra Neamt, pentru a lua pulsul unuia dintre cele mai mari spatii comerciale din oras. Involuntar am fost martor� a unui mic „scandal” �ntre un comerciant si o posibil� client�. Discutia avea ca miz� calitatea �ndoielnic� a caiselor de „calitatea I”, lucru contestat de cump�r�toare, c�nd a realizat c� fructele ce i-au fost livrate nu erau tocmai asa cum au fost promovate initial. Episodul cu pricina a luat sf�rsit dup� ce marfa a fost schimbat�. D�nd o rait� printre tarabe mi-am adus aminte de orele de istorie din liceu, c�nd am avut parte de o abordare mai putin pragmatic� a conceptului de „piat�”. �n Evul Mediu, ea era v�zut� ca fiind locul special amenajat, unde se face comert cu m�rfuri, �n special cu produse agroalimentare. O diferenta major� ar putea fi sesizat� acum. Omul „de piat�” cotidian, comerciant sau precupet, tinde s� aprecieze o piat� dup� facilit�tile ce i se ofer� �ntr-o incint� (loc de expunere, chirie, utilit�ti etc), respectiv calitatea produselor. Unii tocmai din acest motiv �si fac aprovizionarea de aici, c� „ar fi mai ieftin”, dup� cum spunea un pietrean ce se plimba agale. �n fata incintei, mici produc�tori agricoli, ce expun fructe, legume, zarzavaturi, lapte, br�nz�, sm�nt�n�, flori, fructe de p�dure. Garantia c� produsele lor „au gust, s�nt ecologice”, este oferit� la tot pasul. O doz� de iritare se poate lesne sesiza din dialogul cu ei. Micii v�nz�tori s�nt sup�rati pe num�rul sc�zut al clientilor, care aleg produse din supermarket-uri desi preturile lor s�nt mult mai avantajoase. Asta ca s� nu mai vorbim de „gust“ si c� s�nt ecologice. „Ce s� v� spun? Marfa se vinde greu, oamenii nu au bani, deci v�nz�rile merg prost. Tineretul este plecat, iar cei care mai fac piata din c�nd �n c�nd s�nt pensionarii. Si unii merg �n marile magazine. La c�t� munc� se depune, v� spun sincer c� nu ne e pl�tit� truda”, sustine cu �nversunare o comerciant�. Si cam are dreptate �ntr-o privint� - multi oamenii vin, se uit� si pleac�. Prin zona pietei nu se poate ca ceva s� nu-ti sar� �n ochi: multitudinea de cersetori. Si adulti, si copii. Dar si alte specimene, cu ochii pe posetele, buzunarele cump�r�torilor sau pe marfa expus� la v�nzare. Scopul scuz� mijloacele �n �ncercarea de a-si procura cele „necesare“. C�t priveste preturile la produse, acestea s�nt mai mici dec�t �n aceeasi perioad� din 2010. Castravetii ajung la 1,5 lei/kg, rosiile de Galati 1,5-2 lei/kg, caisele 5,5 lei/kg, ciresele 7 lei/kg (au fost si mai ieftine si-s pe trecute acum), cartofii 2 lei/kg, ardeii grasi 3-3,5 kg, nectarinele 4 lei/ kg, visinele �ntre 3,5 si 5,5 lei kg etc. Trebuie spus c� anul trecut, preturile erau ceva mai mari, criza se resimtea din plin, crescuse TVA. Ardeiul gras era cam 5 lei/kg, castravetii cam 1,5- 2 lei/kg, vinetele 5 lei, pepenii 1,5 lei (cam c�t anul acesta) etc. Cam aceasta ar fi atmosfera din Piata Central� a orasului, locul care, zi de zi, este c�lcat de mii si mii de pietreni si nu numai. „V�nz�tori multi, cump�r�tori putini”, ar putea fi concluzia dup� „investigatia“ prin Piata Central�. Vremuri tulburi de iulie 2011.
|