Dezastrul de la BAC a fost adus de „Liceenizarea“ fortatďż˝

• obligarea tuturor absolventilor de gimnaziu de a urma cursuri liceale se dovedeste a fi o mďż˝surďż˝ proastďż˝ • dovada cea mai pertinentďż˝ este rezultatatul de BAC, unde elevii de la colegiile tehnice „au dat cu bďż˝ta ďż˝n baltďż˝“ • specialistii sustin cďż˝ se impune un Bacalaureat diferentiat sau reintroducerea scolilor profesionale n

„Liceenizarea“ fortatďż˝ a tuturor absolventilor de gimnaziu, de cďż˝tiva ani ďż˝ncoace, se dovedeste a fi o mďż˝surďż˝ nu dintre cele mai bune pentru viitorul tinerilor si al educatiei romďż˝nesti. Se vede foarte bine asta din rezultatele ultimului examen de bacalaureat, ďż˝n judetul Neamt procentul de promovabilitate fiind de 44,5%. Problema meritďż˝ analizatďż˝ mďż˝car din trei perspective: cine sďż˝nt picatii si cine sďż˝nt admistii si dacďż˝ se poate gďż˝si un vinovat ďż˝n tot acest context deloc confortabil pentru elevi, pďż˝rintii lor, pentru dascďż˝li, pentru sefii ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntului romďż˝nesc. Dacďż˝ analizďż˝m procentul picatilor, 55,5%, acesta coincide cu procentul absolventilor de la grupurile scolare si colegiile tehnice, care de cďż˝tiva ani, de cďż˝nd au fost desfiintate scolile de arte si meserii - generatia tďż˝nďż˝rďż˝ a fostelor scoli profesionale - au ďż˝nglobat absolventii de gimnaziu care au intrat vrďż˝nd-nevrďż˝nd ďż˝n rďż˝ndul liceenilor, chiar dacďż˝ media de admitere nu le permitea acest lucru. Si o sďż˝ vedeti cďż˝, ďż˝n acest an, o sďż˝ se intre la liceu si cu media 2 sau 3. Vorbim de copii ale cďż˝ror capacitďż˝ti intelectuale chiar nu pot rďż˝spunde solicitďż˝rilor din liceele teoretice, dar care au fost nevoiti sďż˝ frecventeze aceste unitďż˝ti de ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt. Si pentru cďż˝ ďż˝n Romďż˝nia ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul obligatoriu a fost pďż˝nďż˝ la clasa a X-a inclusiv, absolventii de gimnaziu cu medii de multe ori sub cinci, pďż˝nďż˝ spre unu, erau poftiti ďż˝n licee, iar profesorii nevoiti sďż˝ ďż˝i promoveze, chiar dacďż˝ nu meritau sďż˝ treacďż˝ dintr-un an scolar ďż˝n altul. Asa au ajuns sďż˝ dea de un examen al maturitďż˝tii care ďż˝n aceastďż˝ varďż˝ a fost destul de greu, dar nu imposibil pentru absolventii liceelor de elitďż˝ sau a celor care au avut altďż˝ „materie primďż˝“ la studiu. Sistemul video introdus ďż˝n sďż˝lile de examen avea sďż˝ arate diferenta ďż˝ntre cei care pot si cei care nu pot. Iar BAC-ul de toamnďż˝ va da unora, care au capacitďż˝ti intelectuale dar au mizat pe traditionalele fraude, sansa sďż˝ promoveze examenul. Dacďż˝ nu, vor face asta la anul, pentru cďż˝ le este permisďż˝ participarea la sesiunile viitoare. Reusitii la BAC au iesit din examen cu fruntea sus, chiar dacďż˝ ar fi sperat la medii mai mari, dar fiind totusi subiecte de o complexitate mult peste medie, e cazul sďż˝ fie bucurosi cďż˝ au scďż˝pat de o grijďż˝ majorďż˝. Subiectele date la cele trei probe scrise (cele trei probe orale au fost trecute de cďż˝tre toti candidatii fie si prin simpla prezentďż˝ ďż˝n fata comisiilor) au fost analizate si comentate de cďż˝tre dascďż˝li, care au ajuns la aceeasi concluzie: ele se pretau absolventilor de licee teoretice si nu celor tehnice. „Multi dintre candidati au preferat sďż˝ dea tezďż˝ la biologie ďż˝n loc de fizicďż˝. Doar cďż˝ ďż˝n grupuri scolare si ďż˝n colegii tehnice, biologia se studiazďż˝ ďż˝n clasele a IX-a si a X-a si materia s-a uitat pďż˝nďż˝ la sfďż˝rsitul liceului. Subiectele se potriveau liceelor ďż˝n care se studiazďż˝ biologie ďż˝n toti anii si nu este o disciplinďż˝ doar pentru doi ani. Este motivul pentru care s-au obtinut medii mici de cďż˝tre candidati“, a spus un profesor de biologie.

Ce spun specialistii

La romďż˝nďż˝, pďż˝rerile sďż˝nt ďż˝mpďż˝rtite, dascďż˝lii profesorii sustinďż˝nd cďż˝ fiind vorba de limba oficialďż˝, copiii ar trebui sďż˝ demonstreze cďż˝ detin suficiente cunostinte si cďż˝ indiferent de nivelul de studiu, tezďż˝ cu notďż˝ de trecere era firesc sďż˝ facďż˝ toti candidatii. Numai cďż˝ note foarte bune au fost primite tot de absolventii liceelor cu staif. O vinďż˝ li s-a gďż˝sit si dascďż˝lilor, care n-au reusit sďż˝ arate roadele muncii lor. Se poate vorbi de un complex de factori care a atras aceastďż˝ slabďż˝ prestatie a candidatilor la BAC-ul de varďż˝. Expertii ďż˝n educatie propun un examen de maturitate divizat, conform nivelului real din licee, precum si reďż˝nfiintarea scolilor profesionale. Adevďż˝rul este cďż˝ scolile de arte si meserii transformate peste noapte ďż˝n licee nu pot tine pasul cu liceele bune. Pentru ele ar trebui conceput un alt sistem de evaluare. „Bacalaureatul ar trebui sďż˝ fie o chestiune de merit, nu de obisnuintďż˝, iar elevii care au o inteligentďż˝ de naturďż˝ practicďż˝ ar trebui sďż˝ fie ďż˝ndrumati cďż˝tre scoli ďż˝n care sďż˝ deprindďż˝ o meserie“. Aceasta este premisa de la care pornesc specialistii. Acelasi lucru se poate spune despre absolventii de licee vocationale (sport, pedagogic, arte), care sďż˝nt siliti sďż˝ ďż˝nvete la materii „de umpluturďż˝“, pentru a putea accede ďż˝n carierďż˝. „Odatďż˝ cu desfiintarea scolilor profesionale si a celor de arte si meserii, elevii s-au trezit cďż˝ fac parte dintr-un sistem pentru care nu aveau chemare. De unde si rezultatele proaste la BAC ďż˝nregistrate de colegiile tehnice. Rezultatele acestui examen sďż˝nt efectele unui sistem educational depďż˝sit, reprezintďż˝ gradul de ďż˝nsusire a cunostintelor de cďż˝tre elevi. Este o pastilďż˝ dureroasďż˝, pe care o ďż˝nghitim cu greu“, apreciazďż˝ Marian Stat, presedintele Fundatiei CODECS. ďż˝n opinia lui, o altďż˝ cauzďż˝ ar fi programa, total ďż˝nvechitďż˝: „O solutie ar fi ca bacalaureatul sďż˝ nu mai fie obligatoriu, sďż˝-l pďż˝strďż˝m doar pentru cei care vor sďż˝ ajungďż˝ la universitate, asa cum este examenul SAT ďż˝n America. Sau sďż˝ existe alte tipuri de probe, pe niveluri. Cea mai bunďż˝ metodďż˝ este bacalaureatul international, acolo unde elevii parcurg sase arii curiculare si dau examen la acestea sase, nu la ca la noi, unde ďż˝nveti 20 de materii si dai examen la trei“. Solutia Bacalaureatului diferentiat este aleasďż˝ si de Mirel Bďż˝nicďż˝, cercetďż˝tor la Academia Romďż˝nďż˝, care dďż˝ exemplul sistemului francez: „Eu as merge ca ďż˝n Franta, pe un BAC stiintific, unul profesional, care sďż˝ nu-ti dea dreptul sďż˝ mergi la facultate, si unul vocational, care ďż˝ti dďż˝ dreptul sďż˝ mergi numai la facultďż˝tile cu profil vocational“.