 Perdan�ii privatiz�rii
• „privatizarea, �n Rom�nia, a fost un e�ec“, sus�ine analistul economic Ilie �erb�nescu • el nu a putut prezenta dec�t dou� exemple de privatiz�ri de succes: Dacia Pite�ti �i Sidex Gala�i • ho�iile financiare au afectat at�t de grav credibilitatea capitalului autohton, �nc�t integrarea Rom�niei �n UE a fost condi�ionat� de preluarea, de c�tre investitori str�ini, a tuturor sectoarele profitabile • „Este preg�tit� economia pentru aderare?“ a fost tema seminarului organizat la Ia�i, �n perioada 17-18 februarie, cu sprijinul Freedom House, Bancpost Rom�nia �i Asocia�iei Patronale a Editorilor Locali. R�spunsul a conturat puncte de vedere diferite. Cel sumbru �i apar�ine cunoscutului analist economic Ilie �erb�nescu, fost ministru �n timpul guvern�rii Ciorbea. Captivant �i ironic, Ilie �erb�nescu a convins audien�a, format� din jurnali�ti din presa local�, c�, pe drumul c�tre aderare, economia rom�neasc� a pierdut, �n prim� faz�, la capitolul „privatizare“.
Privatizarea, �n Rom�nia, a fost un e�ec - sus�ine cunoscutul analist. Procesul a �nceput foarte t�rziu, c�nd primul val de interes pentru zon� deja disp�ruse. Neprivatizate la timp, �ntreprinderile de stat, demodate de trecerea timpului �i distruse de furturi �i devaliz�ri, s-au umplut de datorii. „O privatizare poate fi considerat� «de succes» �n cazul unei �ntreprinderi care func�iona prost c�nd se afla �n proprietatea statului, care avea probleme cu ocuparea for�ei de munc� �n acea perioad� �i care nu era �n stare s�-�i achite obliga�iile la stat, dar care, odat� trecut� �n proprietatea unui privat, a ajuns o unitate care �i pl�te�te obliga�iile c�tre furnizori �i c�tre bugetele publice �i care de�ine pozi�ii puternice pe pia��, cu asigurarea unor locuri de munc� bine pl�tite. Din industrie, eu, personal, nu cunosc dec�t dou� exemple de astfel de privatiz�ri «de succes». Prima este cea a societ��ii Dacia Pite�ti, care putea func�iona �i r�m�n�nd �n proprietatea statului, dar nu cu pozi�ionarea dat� de for�a unui investitor de marc� pe pia�a auto. A doua - fie c� ne place sau nu - este privatizarea societ��ii Sidex Gala�i, pentru c� actualul proprietar a reu�it, f�r� nici o investi�ie, s� scoat� profit dintr-o societate care �nregistra pierderi de un milion de dolari pe zi. P�rerea mea este c�, except�nd privatizarea utilit��ilor - care a fost oricum mai mult un cadou dec�t o privatizare propriu-zis� - investi�iile str�ine noi �i nu privatiz�rile au fost cele care au cur��at �i au repozi�ionat, at�t c�t s-a putut, economia Rom�niei“, a precizat analistul economic Ilie �erb�nescu.
Bilan� negativ
Cu numai dou� cazuri „de succes“, nu-i de mirare c� bilan�ul general al privatiz�rii a fost unul negativ. Privatizarea a devenit, �n timp, un proces extrem de costisitor pentru statul rom�n. Dup� estim�ri oficiale, p�n� la mijlocul anului trecut se cheltuiser� pentru privatiz�ri - mai precis pentru a face privatizabile societ��ile de stat scoase la v�nzare m�car prin �tergeri de datorii - sume de trei ori mai mari dec�t cele ob�inute din vinderea lor. Un caz elocvent a fost cel al privatiz�rii Petrom �i a distribu�iilor din sistemul energetic. Aceste structuri nu doar c� aveau datorii, ci �i foarte multe crean�e rezult�nd din nepl��i din partea clien�ilor lor, �ndeosebi de stat. Pentru a le vinde, cump�r�torul, adic� statul rom�n, a preluat �i aceste crean�e.
Grav este c�, pentru statul rom�n, procesul nu a �nsemnat doar costuri foarte mari, ci �i �nstr�inarea tuturor sectoarelor profitabile. Rom�nia este singura �ar� din zon� care �i-a privatizat �ntregul sistem energetic, �ntregul sistem bancar, compania petrolier� �.a., cu un investitor strategic, adic� pierz�nd orice control asupra lor. Conform analistului citat, privatiz�rile au fost f�cute la presiuni externe, integrarea Rom�niei �n Uniunea European� fiind, practic, condi�ionat� de preluarea sectoarelor de profitabilitate de rang I. Se pare c� a fost singura solu�ie pentru stoparea furturilor din aceste sectoare. Ho�iile financiare rom�ne�ti au lovit at�t de grav credibilitatea capitalului autohton, �nc�t au oferit capitalului str�in oportunitatea de a-l scoate din joc �n domenii de prim� m�n� �i de a-i l�sa doar r�ndurile din spate, unde profitabilitatea este sc�zut� �i, deci, capacitatea de acumulare pentru investi�ii �i �ansele de perspectiv� s�nt slabe. Astfel c�, la �ntrebarea „Este preg�tit� economia pentru aderare?“, r�spunsul este c� sectoarele economice profitabile, au intrat deja, prin noii proprietari, �n Uniunea European�. Restul (sau resturile) nu conteaz�.
FOTO: Aspect de la seminarul de la Ia�i
|
Autentificare
