OFITERII IMPERIULUI, �NHUMATI LA D�MUC
• sase morminte ale unor soldati austro-ungari au fost descoperite la D�muc • se pare c� este vorba de ofiteri ai fostului imperiu, morti �n confrunt�rile din Primul R�zboi Mondial • arheologul Constantin Preoteasa a g�sit printre oseminte un cartus inscriptionat cu anul 1916 iar pe un nasture s�nt trecute initialele �mp�ratului Franz Joseph I • �n apropiere de D�muc, pe culmile Sug�ului, a fost linia frontului • Din c�nd �n c�nd istoria devine actualitate. Asa s-a �nt�mplat zilele acestea la D�muc, c�nd �n Poiana Sug�ului, au fost descoperite sase morminte ale unor militari din armata austro-ungar�, c�zuti �n luptele Primului R�zboi Mondial, ce au avut loc �n zon�. Unele „detalii“ aflate printre oseminte au creat ipoteza cercet�torului Constantin Preuteasa de la Complexul Muzeal Neamt, precum c� cei ce si-au aflat sf�rsitul pe glia d�mucean�, ar fi fost ofiteri ai armatei austro-ungare, f�r� a putea fi apreciat� nationalitatea c�rora ar fi apartinut. Acelasi cercet�tor consider� c� moartea si respectiv �nhumarea ar fi avut loc la sf�rsitul anului 1916, baz�ndu-si afirmatia pe faptul c� printre oseminte a fost g�sit un cartus neexplodat, ce avea �nscris pe el anul respectiv, c� s-a mai descoperit o fr�ntur� dintr-o tunic� din postav, ceea ce ar presupune c� ofiterul era �mbr�cat de toamn�-iarn�, si c� pe un nasture era trecute initialele �mp�ratului Franz Joseph I. Despre morminte b�tr�nii din Huisurez afirm� c� stiau de existenta lor �n vecin�tatea satului si uneori chiar aprindeau c�te o lum�nare �n memoria acestora. A existat chiar si o temtativ� de deshumare pentru oficierea celor crestinesti, asta cu mult �nainte de ‘89, dar se pare c� ar fi intervenit militia interzic�ndu-le s-o fac�. Starea sicriilor este destul de bun�, dat fiind structura lemnului din care au fost confectionate, respectiv din brad, ce contin�nd r�sin�, a permis conservarea acestora. „S�nt sase morminte individuale ale unor militari din armata austro-ungar�, dat�nd din perioada Primului R�zboi Mondial, asta deoarece aici, �n apropiere pe culmile Sug�ului, a fost linia frontului. Se v�d transeele si o s� facem o investigare de teren si asupra acestora. Apoi, s�nt �n apropiere si niste puncte de observatii si niste caz�rmi, spun�ndu-se c� la baza Poienii Sug�u a functionat �n acea perioad� chiar si un spital de campanie. Cele sase morminte au fiecare sicriul lor, destul de bine p�strate pentru c� la scar� istoric�, 95 de ani scursi de la momentul �n care credem c� a avut loc �nhumarea, nu �nseamn� mare lucru. �n plus, sicriile au fost confectionate din lemn de r�sinoase si r�sina le-a conservat foarte bine. P�n� acum am reusit s� cercet�m un morm�nt foarte bine conservat al unui ofiter, inventarul nefiind foarte bogat. Este �ns� deosebit de important din punct de vedere stiintific, deoarece ne-a datat momentul �n care au fost toti �nhumati. Cel mai probabil, avem de-a face cu sf�rsitul anului 1916, baz�ndu-mi afirmatia pe un tub de cartus, ce are �nscris pe el acest an si care are p�strat� p�n� si capsa. Alt argument este bazat pe urmele unei tunici groase, de postav, pe vreme c�lduroas� neexist�nd nici un motiv s� fie purtat�. Cred c�, dac� nu au fost �nhumati concomitent, acest lucru s-a petrecut la intervale foarte mici de timp“, a declarat Constantin Preuteasa, cercet�tor la Centrul International de Cercetare a Culturii Cucuteni.
Munc� mig�loas� de arheolog
P�n� ieri, muzeograful nemtean a executat cercet�ri mai am�nuntite doar asupra a dou� dintre morminte. Dac� la primul, au fost ridicate oasele si puse �ntr-un s�culet spre p�strare, asta dup� ce au trecut printr-o cercetare primar�, la cel de-al doilea, deoarece depunerile ulterioare din sol, prin existenta unui strat argilos �mbibat cu pietris, lucr�rile s-au �ngreunat, afl�ndu-se �nc� �n derulare. Si totusi, cercet�torul sustine c� dac� timpul va fi favorabil, p�n� la finele s�pt�m�nii lucr�rile de deshumare vor fi �ncheiate. „La primul morm�nt am g�sit un nasture care avea trecute initialele lui Franz Joseph I, �mp�ratul Austro-Ungariei. Acest lucru certific� faptul c� avem de-a face cu Primul R�zboi Mondial, c�nd la conducerea imperiului se afla acest �mp�rat. Sigur, nu cunoastem etnia militarilor, stiut fiind c� la acea vreme armata imperiului era compus� dintr-un conglomerat etnic. Dar, �n urma unui studiu mai am�nuntit pe baz� de documente s-ar putea afla si acest lucru. Legat de acest eveniment istoric, important este s� spunem c�, legat de literatura noastr�, �n vecin�tate, �n judetul Harghita, este situat� localitatea Lunca, unde s-a desf�surat actiunea din primul r�zboi, descris� de Liviu Rebreanu �n «P�durea Sp�nzuratilor». Revenind la cel de-al doilea morm�nt, care este �n curs de cercetare, depunerile ulterioare din sol ne-au �ngreunat oarecum actiunea. Trebuie mare atentie deoarece c�nd scoti o piatr� poti deranja pozitia oaselor mai mici ale scheletului. Interesant este faptul c� acest morm�nt a trecut printr-o tentativ� de deshumare, fiind g�sit� deranjat� zona craniului, nefiind pus mai apoi �n pozitia normal�“, a ad�ugat istoricul Preuteasa. Din spusele acestuia pe locul �n care au fost descoperite mormintele va fi ridicat� o troit� �n memoria celor c�zuti �n lupt�, chiar dac� nu este cunoscut� apartenenta religioas� a celor trecuti �n nefiint�. Asta prin contributia administratiei locale din D�muic. C�t priveste �nventarul osemintelor deshumate, acestea vor fi re�nhumate cu toate onorurile militare si dup� tipicul religiei ortodoxe rom�ne �n cimitirul satului, asta dac� nu vor fi revendicate de Austria prin ambasada de la Bucuresti. „C�ci p�n� la urm� avem de-a face cu o pagin� important� a Primului R�zboi Mondial scris� �n aceast� zon� si trebuie s�-i acord�m importanta cuvenit�“, ne-a mai m�rturisit cercet�torul Preuteasa.
|