Fl�m�nd si digitalizat
La vita e bella
• Principala activitate economic� a fiec�ruia dintre cei care vietuiesc �n Rom�nia este aceea de a lua banii altcuiva. Pe fat� sau pe dos. Pe la colturi de strad�, militienii stau la p�nd� pentru a demonstra prim-menestrelului c� �si merit� „fonctia“ si c� �nc� mai s�nt �n stare s� beleasc� cu succes populatia. Reprezentantii prestatorilor de servicii se �nghesuie la poart� astept�nd s�-ti confiste ultimul leut. Omul cu foncirea e si el pe aproape, cu servieta plin� cu registre, foi pline de calcule complicate si nelipsitul chitantier. Toti invoc� preceptele si litera legii si amenint� cu executarea. Unii au f�cut din asta o meserie. Ei se numesc executori; financiari, judec�toresti, bancari, lingurari sau c�ld�rari. �n functie de ce execut�. �n lipsa temeiului legal, un cersetor revendic� cu obstinatie si el ceva din putinul de care dispui, iar pe l�ng� tarabe, un hot de buzunare simte �n n�ri adierea golas� a portofelului subnutrit. Statul si b�ncile nu se las� mai prejos si, prin constr�ngerea rezultat� din aplicarea unor legi idioate, g�ndesc doar cum s�-ti ia toti banii si c�te ceva din b�t�tur�; sau, dac� se poate, chiar b�t�tura; si, mai ales, coperisul de deasupra capului. De ce ne vor toti cu capul �n ploaie? Si dac� se poate, gol...!
• Harnici, asa-zisii administratori ai parc�rilor cu plat� din urbe au si ei un temei legal �n virtutea c�ruia patruleaz� temeinic aplic�nd cu entuziasm sanctiuni (i)mobilizatoare care dep�sesc de o sut� de ori taxa impus�. Asta �n timp ce iarna nu poti deschide portierele de n�metii ce cotropesc asa zisele parc�ri, iar vara cobori din masin� pe c�lc�ie sper�nd c� apa nu-ti va cotropi ciorapii. „Ce s� fac�?“ m-a apostrofat cineva multumit si �mp�cat cu jecm�neala tr�ntorilor ce se plimb� cu masina plin� de pripoane. Cum adic�, ce s� fac�? S� dea cu lopetile la om�t si s� str�ng� cu ibricul si m�turicea apa din locurile pl�tite de cel care st� zece minute si achit� pentru treizeci, de pild�. Sau care, neav�nd bani potriviti, pune optzeci de bani sau un leu pentru jum�tatea de or� care cost� 0,75 lei. Ca s� nu mai vorbim de o mic� si simpl� confuzie care face ca dup� orele taxabile s� se adune o sumedenie de bani. S� lu�m, de pild�, un exemplu concret. La intrarea �n Piata mare, �n dreptul ochilor, pe aparat, inscriptia care anunt� programul de lucru al �nghititorului de bani: luni - duminic�, orele 8 - 18. Dac� ar ridica ochii la ceruri, p�c�litul ar vedea, undeva aproape de nori, �n partea cea mai de sus a unei pancarde albastre, scris cu litere ca �n contractele b�ncilor, programul adev�rat: luni - vineri 8 - 18, s�mb�t� - duminic� 8 - 14. De la ora 14 la 14,30, 37 de cet�teni de bun� credint� (i-am num�rat) au l�sat c�te un leu �n schimbul unei h�rtii f�r� valoare. Randamentul este foarte bun, dac� ne g�ndim c� la noi putini s�nt cei ce c�stig� 74 de lei pe or�. Procedeul este identic cu cel al pomenitelor b�nci, �n contractele c�rora descoperi ulterior, dup� ce ajungi acas� si �ti pui ochelarii, tot felul de clauze neb�nuite si �mpov�r�toare. Acest stil de p�c�leal� a devenit clasic �n Rom�nia, iar justitia, singura care are puterea s� corecteze si s� amendeze asemenea anomalii, le ignor�. Ce s�-ti fac, dac� esti prost? Te-am p�c�lit! H�, h�, h�!... �n virtutea unei asemenea judec�ti, putem constata c� tara noastr� este �ntr-adev�r plin� de prosti, cum le place guvernantilor s� cread�. �ntr-un fel au dreptate, dac� ne g�ndim c� 37 de insi �n treizeci de minute reprezint� o proportie cel putin �ngrijor�toare. O asemenea afacere prosper�, cu investitii minime si c�stiguri imense, care, la fel ca si �n domeniul bancar, sfideaz� bunul simt si, mai ales, buna credint�, mai greu de g�sit.
• Menestrela turismului si dezvolt�rii organice constat� c� am devenit o tar� de regalisti (prosti s�ntem deja, precum ati v�zut mai sus) si ne acuz� de ipocrizie. De fapt, madama ne acuz� de tot felul de lucruri, ca si idolul ei cotrocenizat care se viseaz� martir si, oripilat de obedienta si mefienta monarhic�, jinduie dup� un Petru Groza; cu pistol. �n cur�nd ne va acuza - dac� nu a si f�cut-o deja - c� mai si tr�im.
• S� nu ai treab� cu spitalul, zice tot omul care �nc� mai st� pe picioare. Dar, din p�cate, putini s�nt cei care scap� de a trece pe acolo. Rom�nia produce bolnavi �n serie. De prea binele ce copleseste cuprinsurile, industria bolistii este la ea acas�. Neput�nd s� se curariseasc� precum cei cu bani prin cele stabilimente spitalicesti vieneze, omul de r�nd ajunge la spitalul autohton. Acolo unde mai exist�. De regul� �n cadru festiv; adic� cu siren�, lumini albastre si ambulant�. �n orice caz, ce se petrece acum e jalnic. Fondurile, tot mai precare, scad de la o lun� la alta. Lupta pentru un pat e tot at�t de acerb� precum cea de la concursurile pentru un post de director la o gr�dinit� cu orar prelungit. Sau, mai aplicat, ca cea pentru postul de manager la doamna Carmen... Saeculare. Infirmierele merg tot mai agale cu g�leata si mopul t�r�ite de-a lungul sc�rilor. Bolnavii care �nc� mai pot vorbi stau pe culoare, �n pijamale, cert�ndu-se �n leg�tur� cu noua organizare administrativ-teritorial� a t�rii. Asistentele, mai �n miezul problemei, dezbat cazul noii constitutii plin� de prevederi curat (ne)constitutionale. �n saloane, celor cu ochii �nc� deschisi, dac� au puls li se face externarea, pentru ca spitalul s� se �ncadreze �n indicii de „performant�“ stabiliti de minister. Celorlalti li se pun perfuziile aduse de rude si li se d� o jum�tate de aspirin�; din partea casei.
• Caut disperat o caset� audio. Din aceea cu band� magnetic�, folosit� la clasicele casetofoane. Umblu tot orasul, iar la un super magazin ultraspecializat �n rahaturi din astea, preamarele v�nz�tor ce taie frunz� la c�ini printre rafturile vastului si pustiului stabiliment, m� ironizeaz� f�c�nd aluzie la epoca digital� pe care cu m�ndrie evropeneasc� si globalizat� o str�batem. Ce repede si ce prost a trecut rom�nul de la vac� la hai tehnologi. Fl�m�nd, dar digitalizat.
• Blocul de locuinte a fost prima form� de concentrationare imobiliar� �n vremea comunismului. Nu e de mirare c� reactia celor cu bani, de ast�zi, este tocmai aceea de a se izola �n vile somptuoase, personalizate si situate c�t mai departe de centrul urbei. Asta sugereaz� independent�, potent� si acces la libertate. �n acelasi timp, frenezia cu care se investesc bani �n asez�minte pentru b�tr�ni e cel putin suspect�. C�mine de zi, de noapte, aziluri, asez�minte sociale si alte soiuri de lag�re de concentrare adun� am�r�tii dispusi s�-si lase curtile lor �n p�r�sire, convinsi fiind c� la pr�nz vor putea degusta o zeam� fierbinte din fonduri europene. Iar dragostea mare si plin� de compasiune cu care consiliile judetene si tot felul de fundatii, cabinete avoc�testi sau companii veterinare se reped �n a �ncropi un nou stabiliment caritabil este �nduios�toare. Cred c� dac� b�tr�nul ar avea cu ce supravietui decent, ar sta acas�, l�ng� ratele si g�inile lui, pe care le-ar privi multumit seara de pe prisp�, s-ar �ngriji de b�t�tur� si s-ar �nveli cu vechiul s�u ogheal, chiar dac� ar fi vitregit de consiliere psihologic�, sedinte de fitness sau culturism, saun�, sal� de fort� si sfaturi autorizate despre cum s� se �mpace cu impotenta. Universul concentrationar poate �mbr�ca, iat�, si astfel de forme. Deprimante.
• La fel de �nduios�toare mi se pare si parodia numit� admitere la liceu. De fapt, este vorba de o �nghesuial� de circumstant� pentru a putea alege o clas� si o banc� mai aproape „di sentru“. �n rest, se pare c� trebuie s� facem c�teva importuri de scolaci cu care s� umplem b�ncile r�mase libere. S� vedem ce ne ofer� acum parodia mult asteptat� a celui mai drept examen de bacalaureat din toat� istoria �nv�t�m�ntului rom�nesc din cele mai vechi timpuri p�n� �n zilele noastre. Vegheat de mascati, supervizat de spioni si ofiteri sub acoperire si p�zit de trupe antiteroriste. Scoala a ajuns, e trist, o b�taie de joc; ca toate celelalte lucruri din Rom�nia.
|