Festivalul de film pentru copii si tineret „Punguta cu doi bani“ - Piatra Neamt - 2011
„Dintre toate minun�tiile Universului, cu certitudine as alege Copil�ria“
�n organizarea Centrului National al Cinematografiei, Asociatiei Culturale „Vox Artis“ si Prim�riei Piatra Neamt, �ntre 29 iunie si 3 iulie 2011, Cinematograful Dacia - Panoramic din Piatra Neamt va g�zdui manifest�rile din cadrul Festivalului de film pentru copii si tineret „Punguta cu doi bani“, aflat la cea de a noua editie. Director al festivalului este actorul Ionut Cucoar�, iar de buna coordonare a ciclului de manifest�ri programate se ocup� Doru Spiridonescu, director executiv al Asociatiei Culturale „Vox Artis“ si Ioan Murariu, proiect managerul aceleiasi asociatii organizatoare, amfitrion fiind Victor Purice, administratorul cinematografului „Dacia - Panoramic“.
S�pt�m�na viitoare, de miercuri p�n� duminic�, vor fi v�zute �n programul festivalului unele dintre cele mai importante filme pentru copii si tineret realizate �n cinematografia rom�neasc� p�n� �n acest moment: „Maria Mirabela“ regia - Ion Popescu Gopo, „Liceenii“ - Nicolae Corjos, „Ion - Blestemul P�m�ntului, Blestemul Iubirii“ - Mircea Muresan, „Veronica“, „Z�mbet de Soare“ ale Elisabetei Bostan, „P�cal�“ - Geo Saizescu, „C�l�toriile lui Pin-Pin“ - Luminita Cazacu, „Dumbrava minunat�“ - Gheorghe Naghi, minunatele filme de desen animat ale lui Victor Antonescu - „Robinson Crusoe“ si „Uimitoarele aventuri ale muschetarilor“ precum si filme str�ine de cea mai �nalt� calitate artistic� precum „The Crocodiles“ al t�n�rului regizor de origine german� Christian Ditter si filmele unuia dintre cei mai prolifici produc�tori si distribuitori de filme pentru copii Rock Demers, din Canada, reprezentant al casei de productie „La Fete Production“ - „Daniel and the super dogs“ si „Cargo to Africa...“
Istoria ingrat� a unui copil p�r�sit
Initiat la mijlocul anilor ‘80, �n virtutea unor nobile scopuri de educare a copiilor prin film de bun� calitate, festivalul filmului pentru copii de la Piatra Neamt are o istorie oarecum ingrat�. Impecabil organizate �n perioada comunist� de c�tre Inspectoratul scolar si organizatia pionierilor de la acea vreme, cu sprijinul factorilor diriguitori ai culturii - �n cadrul unor sectiuni cu filme de fictiune, ecraniz�ri, animatie si chiar cinecluburi si filme experimentale cu pelicul� pe 8, super 8 si 16 milimetri si aparate cu arc - �n trei s�li de proiectie (Panoramic si Cozla - sala mare si sala mic�), editiile manifest�rii au fost abandonate �n primii ani ai democratiei c�nd, se stie, lumea avea grijile agoniselii si patima politichiei televizate (de care, din p�cate, n-a sc�pat nici ast�zi), pentru a fi tatonate intermitent si cu mult� reticent� p�n� prin 1997. Festivalul filmului pentru copii de la Piatra Neamt a avut soarta unui copil abandonat. Asupra c�ruia, acum, cineva se apleac� cu grij�, tandrete si iubire. Pentru a-i reda speranta, pofta de viat� si dorinta de a lupta cu tot r�ul ce a cuprins lumea aceasta care, se pare, a uitat de propriile si firestile ei rosturi.
Covorul rosu
Am �n fat� o fotografie pe care unul din cei imortalizati acolo o consider� pierdut� si pentru recuperarea c�reia, de bun� seam� si pe bun� dreptate, probabil c� o s�-mi fie recunosc�tor. C�ndva. Pentru el e un document pretios, iar pentru mine un pretext facil de nevinovat santaj sentimental si inofensiv� sarj� amical�. Obositi, dup� o prelung� libatie (b�nuiesc), undeva pe coclaurile Neamtului, unul dintre cei mai mari regizori americani ai contemporaneit�tii, pre numele lui Francis Ford Coppola, tat�l celebrului „The Godfather“ - care, �ntre altele fie spus, a detronat „Pe aripile v�ntului“ din fruntea box-office-ului - si al�turi, �n postura �ncercat� c�ndva de Marlon Brando, Al Pacino, James Caan sau Robert Duvall, eliberat de complexele pe care de altfel nu le-a avut niciodat�, unul dintre putinii prieteni ai mei, talentat histrion de profesie si tat� de carier�, pre numele lui Ionut Cucoar�. Comunic� �n engleza de „mijloc“, o combinatie viabil� �ntre rigidele norme lingvistice insulare, cioburile americ�nismelor si ponderata euforie z�mislit� cunosc�torilor de virtutile chihlimbarii ale licorii autohtone. Pentru c�, oric�t ar p�rea de ciudat, pragmatic fiind, ca orice american, �ntre dou� filme Coppola stoarce �n teasc z�mbetul soarelui r�stignit �n rotunjimea bobului copt; �nainte de a c�lca, cu pantofii de lac, sub lumina blitz-urilor si �n exclamatiile entuziaste ale fanilor, pe... covorul rosu.
Cu doi bani �n pungut�, Ionut Cucoar� intr� �n lumea festiv� a filmului
Reporter: Domnule director...! Aveti covor rosu?
Ionut Cucoar�: Dac� nu g�sim �l aduc pe cel de acas�.
Rep.: Mi se pare mie sau, �ntr-adev�r, esti un tip norocos?
I.C.: Am avut sansa s� �nt�lnesc oameni cu care s� pot comunica. Pe l�ng� „monstrul“ pomenit mai sus, unul dintre acestia este doamna Elisabeta Bostan care e, de fapt, promotorul acestui festival aflat acum la editia a noua.
Rep.: Nu te hazarda; e greu de spus a c�ta editie este. Dar, e bine c� ati p�strat memoria traditiei.
I.C.: Festivalul, dup� c�te stiu de la cei care au fost implicati �ntr-un fel sau altul - printre care te numeri si tu...
Rep.: Cine mai stie asta? Sau cui �i mai pas�?
I.C.: ... a fost pus �n pagin� cu foarte multi ani �n urm�, �nc� din comunism.
Rep.: Poate fi considerat ast�zi ca o reeditare sau o reconfigurare �n spatiul contemporan a ceea ce a fost �nc� din anii ‘80?
I.C.: De bun� seam�. Cu at�t mai mult cu c�t, prin mijlocirea documentelor - at�tea c�te mai exist� - puse la dispozitie de c�tre Victor Purice, administratorul cinematografului „Dacia“, am aflat c� ne afl�m pe undeva pe la editia a IX-a.
Rep.: Mai mult dec�t at�t, eu �nsumi am fost martor implicat al acelor evenimente care au f�cut ca �n orasul nostru s� poposeasc� vremelnic mari nume ale cinematografiei rom�nesti: Elisabeta Bostan, Gheorghe Naghi, care a fost sufletul acestui festival, Ion Popescu-Gopo, Gheorghe Vitanidis, Ion Truic�, Tatiana Apahideanu si multi altii. De data aceasta ce nume ne propui?
I.C.: Din nou Elisabeta Bostan, din nou Gigi Naghi, Geo Saizescu, Sebastian Papaiani, Bianca Brad, Medeea Marinescu, Victor Antonescu, Titus V�jeu, directorul Centrului National al Cinematografiei, Eugen Serb�nescu, c�ruia �i multumesc pentru faptul c� a avut ultimul cuv�nt �n reeditarea acestui act cultural.
Rep.: Sper c� nu e o editie de criz�. Ar fi dezolant.
I.C.: Ne-am propus s� facem un festival ca la Rio. Orasul va fi pavoazat pe m�sur�, iar lucrul pe care ni-l dorim cel mai mult este acela de a fi coplesiti de copii.
Rep.: �n ce mod este implicat Inspectoratul scolar care, �ntr-un fel sau altul, are sub obl�duire acesti copii?
I.C.: �i multumesc doamnei inspector general Luminita V�rlan, care ne-a asigurat de tot sprijinul �n popularizarea si mobilizarea copiilor la eveniment. �n definitiv, ei s�nt beneficiarii. Si, apropo de copii, am un mare of. Hidoseniile care se difuzeaz� acum pe posturile de televiziune, maniera �n care s�nt traduse filmele de animatie, filmele pentru copii si tineret creeaz�, dincolo de spaime, senzatia c� s�nt �mpotriva omului. Agresivitatea si vulgaritatea s�nt elementele regretabile ale acestor asa-zise productii cinematografice.
Rep.: S� �nteleg de aici c� ceea ce veti face voi se bucur� de o selectie atent�?
I.C.: Selectia a fost f�cut� de superprofesionisti. Este un juriu de regizori si actori din Bucuresti si, pentru c� veni vorba, trebuie s� le multumesc din suflet pentru faptul c� ne-au p�suit cu foarte multe cheltuieli care, �n primul r�nd, tin de ceea ce se numeste copyright.
Apoi, ai s� observi c� distributiile filmelor s�nt cu actorii generatiei de aur a filmului rom�nesc. Readus� �n fata publicului, aceast� pleiad�, aceast� elit�, aceast� cast� cinematografic�, eu cred c� este un lucru benefic. Este un prim pas; mic, dar este un �nceput.
Rep.: Din punct de vedere organizatoric vorbind, ati reusit s� implicati si prim�ria.
I.C.: �n ciuda greut�tilor materiale prin care trece toat� lumea acum, conducerea Prim�riei Piatra Neamt, Consiliul local, primarul Gheorghe Stefan, vor �ncerca s� ne ajute cu ceea ce se va putea. E important faptul c� a spus un „da“ din prima, f�r� prea multe negocieri. Si asta, consider eu, este un lucru bun si de apreciat. Echipei de aici i s-a al�turat si o echip� de la Bucuresti. Este vorba de cei de la E-Media, reprezentati de Ioana Bogdan, o enciclopedie vie a cinematografiei rom�nesti.
Rep.: Structura programului... pe scurt...
I.C.: Zilnic vor fi c�te trei gale de proiectii, iar afar�, �n fiecare sear�, de la ora 18,30, vor evolua copii talentati �ntr-ale muzicii. Ne-am propus s� difuz�m, �n nocturn�, si c�te un film �n aer liber.
Rep.: Ionut, ti-as propune s� �ncheiem cu c�teva fraze mai elaborate pe care le-am selectat din caietul-program al festivalului si care, cred eu, sintetizeaz� coerent natura resorturilor interne ce au declansat aceast� fericit� initiativ�. S� nu te sperie tonul imperativ. Citeste-le!
I.C.: „Un festival de film �nseamn� o �nt�lnire a mai multor lumi culturale, �nspre descoperirea unor universuri comune de idei... Un festival de film pentru copii si tineret are, �n plus, deschiderea unor drumuri �nspre aceste lumi culturale, ce nu �si vor g�si tinta imediat... Dar �n ani de zile, uneori mai mult dec�t putem crede, vor avea explozii incredibile �n mintile si sufletele acestor copii, care acum stau cu ochii atintiti �nspre marele ecran, cu g�ndurile si cu sufletele lor larg deschise c�tre minunatele povesti ale copil�riei si ale adolescentei...
Un festival de film pentru copii si tineret �nseamn� o investitie cultural� pe termen lung, ce va aduce �napoi c�stiguri inestimabile...“
Rep.: Dac� asa va fi, r�m�ne de v�zut. Important este s� supravietuim. M�car p�n� atunci!
|