Cu Neculai Popa, �ntre Dumnezeu si neamul rom�nesc

M�rturisirea unui legionar

• Neculai Popa, arestat pe 15 mai 1948, a strďż˝bďż˝tut o bunďż˝ parte din universul concentrationar romďż˝nesc - Suceava, Pitesti, Gherla, Tďż˝rgu Ocna, Aiud, Periprava • a fost eliberat pe 6 mai 1964, dupďż˝ 16 ani de temnitďż˝ grea • sustine cďż˝, pentru neam si pentru Iisus Hristos s-ar ďż˝ntoarce bucuros ďż˝n ďż˝nchisoare •

Sďż˝ plivim buruienile acestei lumi

Pe domnul Neculai Popa, la cei 85 de ani ai s�i, l-am g�sit st�nd �n genunchi, �n fata portii de la casa din Piatra Neamt, �ncerc�nd s� scoat� din r�d�cini, cu ajutorul unui cutit, plantele ce reusiser� s�-si fac� loc printre dalele troturarului nou, f�cut de prim�ria orasului. Uit�ndu-m� de-a lungul trotuarului, at�t pe partea st�ng� c�t si pe cea dreapt�, singura portiune cur�tat� de buruieni, singura portiune curat�, era cea din fata casei domnului Popa. S�ntem prea ocupati, prea gr�biti, prea coplesiti de g�nduri si probleme urgente, ca s� mai d�m important� trotuarului din fata casei, ori casei sc�rii de la blocul �n care locuim. Pentru cei mai multi dintre noi, teritoriul privat �ncepe abia dup� ce am �nchis poarta casei sau usa apartamentului, uit�nd c� trotuarul sau casa sc�rii s�nt invitatia adresat� celorlalti de a ne p�si pragul, s�nt antecamera propriet�tii noastre. M-am g�ndit adesea la gestul domnului Popa, la lectia pe care o d�, constant, vecinilor, dar si nou�, tuturor. Nu va exista echilibru �n lume, armonie, bun� �ntelegere, p�n� nu vom �nv�ta s� avem grij� si de spatiile comune, dup� ce am pus ordine �nl�untrul nostru. Haosul din exterior este o reflexie a haosului l�untric. Aceasta o stie foarte bine domnul Popa, dup� cei 16 ani de temnit� grea pe care i-a f�cut �n perioada mai 1948 - iulie 1957 la Suceava, Pitesti, Gherla, T�rgu Ocna, Aiud, urmati de un an de domiciliu obligatoriu �n comuna Bumb�cari, �n Delta Dun�rii, si de alti sase ani de �nchisoare la Noua Culme (Dobrogea) si Periprava. 15 mai 1948 - 6 mai 1964, 16 ani de temnit� grea, 16 ani care au �ntrerupt studiile juridice ale unui t�n�r care-l iubea pe Hristos si care-si iubea neamul (era student �n anul II c�nd a fost arestat) spre a-l determina s� urce o Golgot� ale c�rei r�ni ad�nci, trupesti si sufletesti, au �nt�rit, au hr�nit �n fiinta lui puterea de a crede �n �nvierea neamului si �n cel care este temei al acestei �nvieri - Iisus Hristos.

„Viata mea ďż˝n puscďż˝riile comuniste a fost si este pentru mine o onoare“

„Dacďż˝ as putea da timpul ďż˝napoi, fďż˝rďż˝ sďż˝ uit nimic din ce-am trďż˝it, as alege acelasi drum al iubirii de neam, de tarďż˝ si de Dumnezeu, constient cďż˝ voi suporta aceleasi consecinte. Viata mea ďż˝n puscďż˝riile comuniste a fost si este pentru mine o onoare. Este singurul lucru cu care mďż˝ pot mďż˝ndri. ďż˝ncďż˝ de pe bďż˝ncile liceului am avut sansa sďż˝ mďż˝ alďż˝tur «Frďż˝tiilor de cruce». Aici morala crestinďż˝ trebuia pusďż˝ ďż˝n practicďż˝ din momentul ďż˝n care ai acceptat aderarea la grupul respectiv. Era recomandat mersul la bisericďż˝, abandonarea limbajului de mahala, abordarea ďż˝n viata de zi cu zi a unei atitudini decente si civilizate. ďż˝n timpul ďż˝ntďż˝lnirilor exista un moment al prieteniei cďż˝nd fiecare dintre noi contura pďż˝rtile negative, ale lui si ale camarazilor (fumatul, lauda de sine, tentatia spre bďż˝uturďż˝ sau spre jocurile de noroc) fďż˝rďż˝ ca cineva sďż˝ se supere. Toti cďż˝utam sďż˝ ne transformďż˝m caracterul, iar ďż˝n urma acestor ďż˝ntďż˝lniri plecam ďż˝ncrezďż˝tori ďż˝n noi ďż˝nsine dar si ďż˝n solidaritatea si idealurile ce ne uneau. Acest mod de viatďż˝ a creat prietenii si caractere ce au rezistat tuturor furtunilor ce s-au abďż˝tut asupra acestui neam. De aceea nu mďż˝ feresc sďż˝ afirm cďż˝ cei ce nu au avut sansa educatiei din cadrul «Frďż˝tiilor de Cruce», chiar dacďż˝ au ajuns ďż˝n ďż˝nchisori si au fďż˝cut ani grei de temnitďż˝, nu se pot numi legionari si nu pot vorbi ďż˝n numele Miscďż˝rii Legionare. Dupďż˝ 1990 au apďż˝rut multe cďż˝rti care ďż˝ncearcďż˝ sďż˝ reconstituie atmosfera din ďż˝nchisorile comuniste, dar am constatat cu tristete citindu-le, cďż˝ cei mai multi autori astern pe hďż˝rtie lucruri auzite ďż˝n temnitďż˝ si nu trďż˝ite de ei ďż˝nsisi, cu referire la marile personalitďż˝ti ce au pďż˝sit pragul universului concentrationar romďż˝nesc: Grigore Gafencu, Ion Ianolide, Radu Gyr, Nichifor Crainic, Mircea Vulcďż˝nescu, Pďż˝rintele Justin Pďż˝rvu si atďż˝tia altii“, mi-a mďż˝rturisit.

„Aceastďż˝ credintďż˝ m-a fďż˝cut sďż˝ suport toti acei ani de temnitďż˝“

Mďż˝ uit la acest bďż˝rbat care se apropie, cu fiecare an, de venerabila vďż˝rstďż˝ de 90 de ani, asa cum stďż˝ pe banca verde din curtea casei (la domnul Popa totul e verde, banca, gardul, casa, nemaipunďż˝nd la socotealďż˝ iarba, pomii, zarzavaturile...) sprijinit ďż˝n baston, cu o fermitate si o demnitate ďż˝ntipďż˝rite pe chip, pe care rar mi-a fost dat sďż˝ le vďż˝d la un om. La vďż˝rsta lui ďż˝naintatďż˝ este la fel de ďż˝nflďż˝cďż˝rat ca ďż˝n tinerete, dispus sďż˝ meargďż˝ iar ďż˝n temnitďż˝ dacďż˝ idealul ďż˝n care crede ar presupune astďż˝zi, ďż˝n tumultuosul an 2010, ori ďż˝n cei ce vor veni, o astfel de constrďż˝ngere. „La vďż˝rsta mea, nu mďż˝ intereseazďż˝ cum este judecatďż˝ jertfa noastrďż˝ de atunci de cďż˝tre oameni. Oamenii judecďż˝ conjunctural, numai Dumnezeu este Dreptul Judecďż˝tor si numai la Judecata Lui mďż˝ raportez. ďż˝mpreunďż˝ cu generatia din care am fďż˝cut parte am suferit atunci, avďż˝nd credinta cďż˝ suferinta noastrďż˝ poate ajuta la izbďż˝virea neamului. La Judecata de Apoi , Mďż˝ntuitorul Hristos va judeca ďż˝ntďż˝i neamul ca ansamblu si apoi individul. Aceastďż˝ credintďż˝ m-a fďż˝cut sďż˝ suport toti acei ani de temnitďż˝. Desi acum traversďż˝m o perioadďż˝ dificilďż˝, cred cďż˝ Dumnezeu nu ne va pďż˝rďż˝si si ďż˝si va ďż˝ntoarce fata cďż˝tre noi. Dar atďż˝ta timp cďż˝t ďż˝n fruntea tďż˝rii nu vor ajunge oameni de bunďż˝ credintďż˝, iubitori de neam, criza moralďż˝ si materialďż˝ ďż˝n care ne zbatem acum nu va putea fi depďż˝sitďż˝. Dacďż˝ Dumnezeu rďż˝nduieste sďż˝ se ridice o generatie curatďż˝, condusďż˝ de o mďż˝nďż˝ de oameni alesi, ďż˝n patru cinci ani de muncďż˝ si cinste Romďż˝nia ar putea depďż˝si situatia actualďż˝. Dacďż˝ nu, riscďż˝m sďż˝ ne afundďż˝m tot mai mult, datoritďż˝ lďż˝comiei si coruptiei, ďż˝ntr-o mlastinďż˝ din care nu stim cďż˝nd si cum vom mai putea iesi. Am multe ďż˝ntrebďż˝ri de pus dar nu vreau sďż˝-l obosesc. (...) Am aflat, ďż˝mi spune, cďż˝ sďż˝nt fosti detinuti politici care au dat statul romďż˝n ďż˝n judecatďż˝, spre a obtine sume mari de bani pentru anii pierduti prin ďż˝nchisori. Este trist acest demers al lor. Puscďż˝ria nu se plďż˝teste. Dragostea de neam si de bisericďż˝ se simt, se trďż˝iesc, nu se plďż˝tesc. Din nefericire, multi dintre fostii detinuti politici au uitat crezul pe care l-au mďż˝rturisit ďż˝n puscďż˝rii, ďż˝n orele de torturďż˝ si de anchetďż˝, ďż˝n foame si ďż˝n frig si, de dragul de a se afirma, de a fi „cineva“ ďż˝n ochii lumii de azi, fac tot felul de compromisuri.

„Simteam cum ne scufundďż˝m ďż˝ntr-un ďż˝ntuneric din care nimeni nu stia cďż˝nd si cum vom putea sďż˝ ne salvďż˝m“

(...) Mďż˝ uit la acest om si ďż˝i admir limpezimea gďż˝ndirii. ďż˝ntrebďż˝rile mele nu sďż˝nt, desigur, noi pentru el. ďż˝n atďż˝tia si atďż˝tia ani, a ďż˝ntors pe toate fetele cele ďż˝ntďż˝mplate ďż˝n acea vreme, le-a lďż˝murit apoi, dupďż˝ 1990, cu miile de pagini pe care le-a citit, iar acum poartďż˝ ďż˝n sipetul fiintei sale imaginea clarďż˝, distinctďż˝, a drumului vietii lui, ďż˝npletit cu drumul miscďż˝rii. Am ďż˝nteles tďż˝rziu cďż˝ cei ce au umplut puscďż˝riile comuniste dupďż˝ anul 1948 nu l-au cunoscut pe Cďż˝pitan, sau doar l-au zďż˝rit cu ochii copilului de zece, cincisprezece ani si cďż˝ abia dupďż˝ 1944, ca reactie la ďż˝nceputul de bolsevizare a tďż˝rii („Simteam cum ne scufundďż˝m ďż˝ntr-un ďż˝ntuneric din care nimeni nu stia cďż˝nd si cum vom putea sďż˝ ne salvďż˝m, afirmďż˝ domnul Popa ďż˝n volumul „Coborďż˝rea ďż˝n iad“) o parte din tineretul Romďż˝niei, crescut si educat ďż˝n spirit national si crestin, nu putea rďż˝mďż˝ne nepďż˝sďż˝tor. Astfel acest tineret a ďż˝nceput sďż˝ se organizeze sub ďż˝ndrumarea celor mai mari, care participaserďż˝ la miscďż˝rile din perioada 1938 - 1941, dar tďż˝vďż˝lugul arestďż˝rilor ďż˝ncepute ďż˝n anul 1948 a retezat orice ďż˝ncercare de a salva Romďż˝nia din ghearele comunismului. Singura rezistentďż˝ realďż˝, dar fďż˝rďż˝ sorti de izbďż˝ndďż˝ si ea, a rďż˝mas cea a luptďż˝torilor din munti. ďż˝n rest, rezistenta s-a mutat ďż˝n temnite, ďż˝n ďż˝ncercďż˝rile, de cele mai multe ori reusite, de a pďż˝stra neďż˝ntinat sufletul ďż˝n fata torturilor fizice si psihice la care erau supusi cei ďż˝ncarcerati. (...) Astďż˝zi stim, prin mďż˝rturiile domnului Popa si al altor colegi de suferintďż˝ ai lui ce a ďż˝nsemnat reeducarea de la Pitesti, zarca de la Aiud, anii de domiciliu obligatoriu din Bďż˝rďż˝gan, campaniile de tďż˝iere de stuf ďż˝n Deltďż˝ sau munca nimicitoare de la Canalul Dunďż˝re - Marea Neagrďż˝. Stim toate acestea si cďż˝te altele, s-au fďż˝cut filme documentare, au fost ďż˝nregistrate pe peliculďż˝ mďż˝rturii zguduitoare despre iadul trďż˝it de acesti oameni si totusi cei mai multi dintre noi am rďż˝mas cďż˝ldicei, indiferenti, insensibili la tema care se rosteste neam, neamul romďż˝nesc, la cuvinte care se rostesc iubire de tarďż˝, patriotism, credintďż˝ ďż˝n Hristos Mďż˝ntuitorul. Crestinismul a vorbit de omul nou, nďż˝scut din apďż˝ si din duh, Miscarea a vorbit de omul nou, nďż˝scut din dragostea de neam si de Hristos, iar comunismul a vorbit, la rďż˝ndu-i, de omul nou, nďż˝scut din ateism, de omul care nu mai acceptďż˝ nici un Testament al lui Dumnezeu ci ďż˝si construieste propria lume, propriile legi, fiind convins cďż˝ totul e numai joc al materiei infinite si cďż˝ odatďż˝ cu moartea totul dispare. Astďż˝zi, ďż˝n 2010, afirmďż˝m cďż˝ am depďż˝sit aceastďż˝ viziune materialistďż˝, afirmďż˝m, ďż˝n urma sondajelor de opinie, cďż˝ biserica este una dintre institutiile cele mai respectate, iar romďż˝nii sďż˝nt considerati printre primele popoare ale Europei ca grad de religiozitate. Si totusi, dacďż˝ ne uitďż˝m cu etentie ďż˝n jurul nostru, mai ales acum, cďż˝nd datoritďż˝ crizei coltii sďż˝rďż˝ciei ďż˝ncep sďż˝ se arate, vedem lesne cďż˝, de fapt, omul nou la care nďż˝zuia Ceausescu si cei ai lui trďż˝ieste printre noi si prezenta acestui om, la toate nivelele sociale, tulburďż˝ profund apele Romďż˝niei de astďż˝zi. Cine ne va aduce oare limpezirea?

O generatie care a p�sit pe calea iubirii de neam si de Dumnezeu

Timpul se scurge repede �n prezenta lor, sub via r�coroas�, �n linistea rupt� doar de �ntreb�rile mele si de r�spunsurile ferme ale domnului Popa. Am �nteles �nc� odat� ast�zi faptul esential c�, dincolo de cele ce se pot rosti despre un crez sau altul, despre o experient� sau alta, important este mesajul t�cut ce se transmite prin prezenta uman�. Nu ideile s�nt importante p�n� la urm� ci oamenii care le-au dat viat� cu viata lor, oamenii care le-au �nsufletit si au p�timit pentru ele. O Cale devine real� doar c�nd un om �ncepe s� p�seasc� pe ea. Iar oamenii din generatia domnului Popa nu numai c� au p�sit pe calea iubirii de neam si de Dumnezeu dar si-au asumat-o p�n� la cap�t, cei mai multi dintre ei murind �n �nchisori pentru ea. M� ridic s� plec, iar domnul Popa m� conduce p�n� la poart� �mi str�nge m�na cu fermitate si �mi z�mbeste larg: Doamne ajut�! �mi spune ferm, �ncurajator. Doamne ajut�!, �i r�spund si privindu-l �n ochi (c�nd saluti un om sau c�nd �ti iei r�mas bun priveste-l �ntotdeauna �n ochi) �nteleg de c�t� t�rie interioar� ai nevoie ca s� r�zbati prin toate furtunile lumii si s� r�m�i cu fata luminat� etern de un z�mbet, de un sur�s. Desigur c� lumea de ast�zi, �n goana ei nebun� c�tre tinte nedeslusite �nc�, nu se mai poate �ntoarce la idealurile generatiei domnului Popa, asa cum au prins ele viat�, din viata lor, acum mai bine de saptezeci de ani, dar iubirea de neam si de tar�, de acest petec de p�m�nt si de cer pe care ne-a fost dat s� tr�im si �n care-si dorm somnul de veci marii b�rbati ai nostri, de la Decebal la Stefan cel Mare si Mihai Eminescu, �nc� mai poate �nflori, cu flori nestiute �nc�, �n inimile noastre. C�nd ajung la cap�tul str�zii, privesc o clip� �napoi si-l v�d asezat �n genunchi, continu�ndu-si mig�loasa, trudnica munc� de a smulge din r�d�cin� buruienile ce s-au itit printre dalele de beton. Si-mi spun: S� plivim, iat� ce trebuie s� facem nu numai cu buruienile c�mpului ci mai ales cu buruienile umane ce au coplesit societatea rom�neasc� de ast�zi, devor�nd soarele ce nu mai poate ajunge la s�m�nta cea bun� spre a o face s� rodeasc� �nsutit. Dar unde s�nt cei ce pot s� fac� aceast� munc�? Sau, altfel spus, c�nd ni-i va trimite Bunul Dumnezeu? �i va fi dat neamului rom�nesc s� nasc� o nou� generatie care s� se ridice la nivelul calit�tii lor umane?

Nota Redactiei: Acest articol este o variant� prescurtat� a celui publicat �n Monitorul pe 9 august 2010.