Domnul Popa

Pe unii oameni ďż˝i recomandďż˝ titlurile universitare, functiile ďż˝n domeniul public sau privat, averea mostenitďż˝, sau fďż˝cutďż˝ peste noapte, ďż˝n timp ce pe altii, e drept mai putini, ďż˝i recomandďż˝ suferinta ďż˝nduratďż˝ pentru Hristos si pentru neamul romďż˝nesc. Si unii si ceilalti sďż˝nt apelati cu domnule, dar ďż˝n cazul celor crescuti ďż˝n suferintďż˝, acest apelativ are ďż˝n el o pecete a demnitďż˝tii umane, a verticalitďż˝tii caracterului, a unei prezente mďż˝rturisitoare, printre semeni, prezentďż˝ a cďż˝rei rďż˝dďż˝cinďż˝ nu este din lumea aceasta. Un astfel de domn a fost Domnul Neculai Popa, sau, mai scurt, Domnul Popa, nďż˝scut pe 19 martie 1925, ďż˝n comuna Dragomiresti si trecut la cele vesnice sďż˝mbďż˝tďż˝ 18 iunie 2011, la Piatra Neamt, la venerabila vďż˝rstďż˝ de 86 de ani. Cei mai multi dintre noi folosim energia cu care am venit pe lume, calitďż˝tile intelectuale si sufletesti, pentru a ne croi un drum ďż˝n viatďż˝, pentru a ocupa o pozitie cďż˝t mai bunďż˝ ďż˝n ierarhia socialďż˝, pozitie care sďż˝ ne aducďż˝ un venit financiar cďż˝t mai consistent si o bunďż˝ imagine ďż˝n rďż˝ndurile concetďż˝tenilor nostri. Domnul Popa face parte din acea rarďż˝ categorie de oameni care, ďż˝ncďż˝ din anii tineri, au ďż˝nteles sďż˝ aseze mai presus de interesul personal, de instinctul de conservare, jertfa pentru neamul romďż˝nesc si pentru credinta ďż˝n Hristos. „Era ďż˝n toamna anului 1945. Rďż˝zboiul se terminase prin ďż˝nfrďż˝ngerea armatei germane, iar Romďż˝nia rďż˝mďż˝sese pradďż˝ hoardelor bolsevice. Apusul, ametit de bucuria victoriei, trďż˝ia din plin prezentul, cďż˝utďż˝nd sďż˝ tragďż˝ cďż˝t mai multe foloase ďż˝n urma prďż˝busirii Germaniei, iar viitorul nu-l preocupa decďż˝t prin prisma propriilor interese. Jertfele fďż˝cute de poporul romďż˝n ďż˝n lupta ďż˝mpotriva Germaniei au fost zadarnice, nefiind luate ďż˝n seamďż˝; dimpotrivďż˝, vom fi pedepsiti pentru a fi avut curajul de a ne opune si lupta ďż˝mpotriva comunismului. Nu am fost numai abandonati de cďż˝tre puterile occidentale, dar am fost vďż˝nduti rusilor pentru a fi desfiintati ca natiune, sub masca ideilor utopice si inumane ale comunismului. Simteam cum ne scufundďż˝m ďż˝ntr-un ďż˝ntuneric din care nimeni nu stia cďż˝nd si cum vom putea sďż˝ ne salvďż˝m. Crimele, violurile, jafurile si abuzurile comise de hoardele sovieto-comuniste au produs rďż˝ni adďż˝nci ďż˝n sufletele curate ale tineretului, ceea ce a declansat o atitudine ostilďż˝ fatďż˝ de cotropitori. Aceasta era atmosfera in 1945, cďż˝nd tara fiind mutilatďż˝, prďż˝datďż˝ si sďż˝rďż˝citďż˝, iar poporul umilit ďż˝n urma unui simulacru de armistitiu, tineretul nu putea sďż˝ rďż˝mďż˝nďż˝ nepďż˝sďż˝tor la ceea ce se petrecea sub ochii lui. Asa cum se ďż˝ntďż˝mplďż˝ ďż˝n vremuri de grea cumpďż˝nďż˝, o parte a tineretului a uitat de tot ceea ce ďż˝l despďż˝rtea si s-a unit ďż˝n fata primejdiei reprezentate de bolsevismul rusesc, alďż˝turďż˝ndu-se celor ce au prevďż˝zut cu multi ani ďż˝nainte pericolul comunist, celor apartinďż˝nd Miscďż˝rii Legionare. Spre rusinea noastrďż˝, odatďż˝ cu venirea hoardelor bolsevice, au apďż˝rut la suprafatďż˝ si gunoaiele, rezultate din frďż˝mďż˝ntďż˝rile acestui popor. «Ce-i de fďż˝cut?» era ďż˝ntrebarea pe care si-o puneau toti cei ce iubeau tara, neamul si credinta strďż˝bunďż˝. Unii, ďż˝nsďż˝ putini la numďż˝r, uitďż˝nd ďż˝ndatoririle fatďż˝ de acest neam, urmďż˝rind cďż˝stigarea unor privilegii, au pactizat cu ocupantii si s-au pus neconditionat la dispozitia lor. Cei mai multi pďż˝reau a fi resemnati, lďż˝sďż˝ndu-se ďż˝n voia soartei, ďż˝n speranta cďż˝ Dumnezeu nu ne va pďż˝rďż˝si si ne va ajuta sďż˝ supravietuim. A treia categorie, ďż˝n care predomina tineretul, n-a acceptat nici pactul cu dusmanul si nici pasivitatea. Tineretul, crescut si educat ďż˝n spirit national si crestin, ďż˝n timp ce se ducea un rďż˝zboi pentru salvarea fiintei nationale si a hotarelor lďż˝sate de strďż˝mosi, nu putea rďż˝mďż˝ne nepďż˝sďż˝tor. Ne dďż˝deam seama de ďż˝ndatoririle ce ne reveneau ca fii ai acestui neam; eram constienti cďż˝ drumul pe care va trebui sďż˝ pornim nu va fi deloc usor, cďż˝ vom avea de ďż˝nfruntat multe obstacole si cďż˝ orice luptďż˝ se cďż˝stigďż˝ prin jertfe si suferintďż˝. Astfel gďż˝ndeam atunci si eram convinsi cďż˝ nu greseam. Comportamentul si aspectul trupelor bolsevice dďż˝duse un semnal de alarmďż˝, parcďż˝ spre a ne preveni de ceea ce ne asteaptďż˝. ďż˝n acele vremuri, cďż˝nd nelinistea cuprinsese ďż˝ntreaga suflare romďż˝neascďż˝, eram elev ďż˝n ultima clasďż˝ a Liceului Petru Rares din Piatra Neamt“.

Suceava, Pitesti, Gherla, T�rgu Ocna, Aiud, Peridrava...

Asa ďż˝si ďż˝ncepe Domul Popa volumul de mďż˝rturii „Coborďż˝rea ďż˝n iad - amintiri din ďż˝nchisorile Romďż˝niei comuniste“, apďż˝rut dupďż˝ Revolutie la Editura Vremea din Bucuresti si, ca editie definitivďż˝, ďż˝n anul 2009, la Editura Axa din Botosani. Arestat pe 15 mai 1948, la numai 23 de ani, Domnul Popa a pďż˝sit pe „Drumul calvarului“ ďż˝n ďż˝nchisorile din Suceava, Pitesti, Gherla, Tďż˝rgu Ocna, Aiud, drum urmat de o perioadďż˝ de domiciliu obligatoriu ďż˝ncepďż˝nd cu luna iulie a anului 1957 si de o nouďż˝ arestare ďż˝n anul 1958, pentru a fi mai apoi eliberat ďż˝n luna mai 1964. Pe portile coloniei de muncďż˝ Peridrava a iesit atunci un bďż˝rbat de 39 de ani, slďż˝bit de suferintele ďż˝ndurate, dar cu intuitia clarďż˝ cďż˝ „pseudolibertatea ďż˝n care intram avea sďż˝-mi aducďż˝ multe deziluzii si poate aveam sďż˝ regret multe, tďż˝njind dupďż˝ linistea sufleteascďż˝ din unele perioade ale puscďż˝riei“. Stabilindu-se ďż˝n Piatra Neamt, si-a ďż˝ntemeiat o familie ďż˝ncepďż˝nd cu anul 1967 si a ocupat, pďż˝nďż˝ la pensionare, posturi mďż˝runte, nu datoritďż˝ lipsei de calitďż˝ti ci a dosarului politic, dosar ce ďż˝ngrďż˝dea ascensiunea socialďż˝ a celor ce fďż˝cuserďż˝ puscďż˝rie politicďż˝. ďż˝n tot acest timp era sub vizorul securitďż˝tii si prefera, cum mi-a mďż˝rturisit ďż˝ntr-o discutie pe care am avut-o ďż˝nainte cu o sďż˝ptďż˝mďż˝nďż˝ de trecerea lui la cele vesnice, sďż˝ facďż˝ lungi excursii prin pďż˝dure, pelerinaje pe jos la mďż˝nďż˝stirile din zonďż˝, sau sďż˝ se ďż˝ndeletniceascďż˝ cu pescuitul, spre a mai slďż˝bi strďż˝nsoarea supravegherii si a atenua astfel presiunea psihicďż˝ pe care o astfel de urmďż˝rire o exercitďż˝ asupra celui urmďż˝rit. ďż˝n ďż˝ntreaga lui viatďż˝ de dupďż˝ 1964 a rďż˝mas credincios idealurilor tineretii si mďż˝rturisea cďż˝, dacďż˝ ar avea posibilitatea sďż˝ dea timpul ďż˝napoi rďż˝mďż˝nďż˝ndu-i constienta celor ce aveau sďż˝ se ďż˝ntďż˝mple, nu ar ezita si ar pďż˝si tot pe acelasi drum al jertfei pentru Hristos si pentru neamul romďż˝nesc. Foarte putini dintre noi mai sďż˝nt astďż˝zi capabili sďż˝ ďż˝nteleagďż˝ cu adevďż˝rat dimensiunea acestei jertfe, foarte putini dintre noi ar fi ďż˝n stare, ďż˝n situatii limitďż˝, sďż˝ meargďż˝ astďż˝zi la ďż˝nchisoare pentru neamul romďż˝nesc si pentru Hristos. Globalizarea, consumismul, frica, foamea si erosul ne-au transformat, treptat, pe toti ďż˝ntr-o masďż˝ umanďż˝ amorfďż˝, fďż˝rďż˝ posibilitatea de reactie ďż˝n momentul ďż˝n care se atenteazďż˝ la fibra acestui neam binecuvďż˝ntat de Dumnezeu. Domnul Popa, la venerabila-i vďż˝rstďż˝ de 86 de ani era lucid, ďż˝ntelegea ďż˝n profunzime procesele politico-economice prin care trece tara noastrďż˝, Europa si lumea ďż˝n ansamblul ei si nu se sfia sďż˝ dea un rďż˝spuns, rďż˝spicat, la una sau alta din provocďż˝rile prezentului.

„ďż˝n tineretea noastrďż˝ visam o tarďż˝ nouďż˝, un romďż˝n nou“

Stau mďż˝rturie ďż˝n acest sens paginile din anexa editiei definitive a volumului „Coborďż˝rea ďż˝n iad“, intitulate „Gďż˝ndul despre timpul de acum“, care se ďż˝ncheie cu urmďż˝toarele fraze: „ďż˝n tineretea noastrďż˝ visam o tarďż˝ nouďż˝, un romďż˝n nou, harnic, cinstit, iubitor de tarďż˝, de familie, fiind hotďż˝rďż˝ti sďż˝ facem orice sacrificii pentru a ne atinge scopurile puse ďż˝n slujba patriei, a neamului, dar n-am fost ďż˝ntelesi. ďż˝n loc sďż˝ fim sprijiniti sau ďż˝ncurajati, ne-am trezit batjocoriti, umiliti, pusi ďż˝n lanturi, dar am rďż˝mas credinciosi crezului nostru. Au venit vremuri mai grele, cďż˝nd trupurile ne-au fost ďż˝ntemnitate, ďż˝nfometate, puse ďż˝n lanturi, dar sufletele au rďż˝mas aceleasi, nďż˝dďż˝jduind ďż˝n ajutorul lui Dumnezeu. Astďż˝zi trďż˝im drama acestui popor, resemnati cďż˝ nu purtďż˝m vreo vinďż˝, dar cu ďż˝ncrederea ďż˝ntr-un viitor mai bun, care depinde si de noi“. De cďż˝te ori am avut ocazia sďż˝-l vďż˝d, desi bďż˝trďż˝n, sprijinindu-se ďż˝n baston si mergďż˝nd din ce ďż˝n ce mai greu odatďż˝ cu trecerea anilor, fata ďż˝i era luminatďż˝ de un surďż˝s larg. Am ďż˝nlocuit, afirma ďż˝ntr-un rďż˝nd Vasile Andru, „ďż˝ndoiala cu surďż˝sul. ďż˝nceputul sofianic a toate este ďż˝ndoiala, sfďż˝rsitul sofianic este surďż˝sul.(...) ďż˝ndoiala filosoficďż˝ e bunďż˝ pentru cugetare, pentru decoperiri. Surďż˝sul... este bun pentru izbďż˝vire... Isihia, sau linistea lďż˝untricďż˝, este starea de dincolo de ďż˝ndoiala omeneascďż˝“. Cred cďż˝ Domnul Popa ajunsese acum, ďż˝n anii senectutii, la linistea lďż˝untricďż˝, dincolo de toate furtunile care l-au ďż˝ntďż˝mpinat pe mďż˝rile vietii. Mai presus de cele suferite sau de cele nďż˝dďż˝jduite pentru neamul romďż˝nesc, imaginea sa va rďż˝mďż˝ne pentru mine legatďż˝, pentru totdeauna, de surďż˝sul lui larg, izbďż˝vitor, sub raza cďż˝ruia am avut privilegiul sďż˝ trďż˝iesc clipe de neuitat, la comemorďż˝rile de la Aiud, de la Tďż˝ncďż˝besti, sau sub via umbroasďż˝ a casei sale. S-a vorbit mult dupďż˝ anul 1989 de luptďż˝torii anticomunisti. ďż˝n rďż˝ndurile lor au fost membrii ai partidelor istorice - liberali, tďż˝rďż˝nisti - au fost membrii ai armatei care au organizat rezistenta din munti, au fost fruntasii satelor, etichetati de regimul conunist drept chiaburi, dar au fost si membri ai Miscďż˝rii Legionare. Domnul Popa tinea foarte mult la nuantarea ideii de luptďż˝tor anticomunist si ar fi nedrept sďż˝ ďż˝ncheiem aceste rďż˝nduri de aducere aminte fďż˝rďż˝ sďż˝ subliniem ďż˝ncďż˝ odatďż˝ cďż˝ Domnul Popa a crescut la scoala „Frďż˝tiilor de Cruce“ si cďż˝ visul sďż˝u de o viatďż˝ s-a identificat cu visul Miscďż˝rii Legionare. Si pentru cďż˝ ďż˝i era dragďż˝ poezia lui Nichifor Crainic „Unde sďż˝nt cei care nu mai sďż˝nt“, vom aminti o strofďż˝ din ea: „ďż˝ntrebat-am vďż˝ntul, zburďż˝torul/ Bidiviu pe care aleargďż˝ norul/ Cďż˝tre albastre margini de pďż˝mďż˝nt/ Unde sďż˝nt cei care nu mai sďż˝nt?/ Unde sďż˝nt cei care nu mai sďż˝nt?/ Zis-a vďż˝ntul: aripile lor/ Mďż˝ doboarďż˝ nevďż˝zute-n zbor“. Dumnezeu sďż˝-l ierte si sďż˝-l odihneascďż˝ cu sfintii Lui!

„Propria noastrďż˝ constiintďż˝ nu ne permitea sďż˝ rďż˝mďż˝nem nepďż˝sďż˝tori“

Nu am fost ďż˝nzestrat cu darul povestirii, dar obligatia, pe care o avem cu totii ďż˝n fata istoriei, de a face cunoscute generatiilor urmďż˝toare abuzurile si crimele, sďż˝vďż˝rsite ďż˝n special cu tineretul romďż˝n ďż˝n timpul dictaturii comuniste, m-a determinat sďż˝ ďż˝ncerc a pune pe hďż˝rtie unele momente trďż˝ite de mine sau petrecute sub ochii mei ďż˝n ďż˝nchisorile comuniste din Romďż˝nia. Probabil din nestiintďż˝ sau rea intentie, mi s-a pus si ďż˝ncďż˝ mi se mai pune de multe ori ďż˝ntrebarea: „Te-ai ďż˝mbďż˝tat si ai scďż˝pat vreo vorbďż˝ de te-au arestat?“ sau „Vezi, dacďż˝ ai avut ďż˝ncredere ďż˝n prieteni“? Asemenea ďż˝ntrebďż˝ri mďż˝ fac sďż˝ relatez motivele arestďż˝rii mele, ďż˝ncercďż˝nd sďż˝ rememorez cauzele care au dus la arestarea mea si prin care sďż˝ se ďż˝nteleagďż˝ mai bine ceea ce a ďż˝nsemnat detinutul politic ďż˝n Romďż˝nia.
Cei care am luptat ďż˝mpotriva comunismului nu eram ďż˝mbďż˝tati cu alcool, ci eram cuprinsi de dragostea de neam, de tarďż˝, de dreptate, de adevďż˝r, de libertate si mai ales de dorinta de a ne apďż˝ra biserica si credinta ďż˝n Dumnezeu. Acestea au fost cauzele care au fďż˝cut ca ďż˝nchisorile din tarďż˝ sďż˝ devinďż˝ neďż˝ncďż˝pďż˝toare pentru romďż˝ni. Am ďż˝nceput aceastďż˝ luptďż˝ fďż˝rďż˝ a fi ďż˝ndemnati de cineva, ci pentru cďż˝ propria noastrďż˝ constiintďż˝ nu ne permitea sďż˝ rďż˝mďż˝nem nepďż˝sďż˝tori. (...) Educatia primitďż˝ de la pďż˝rinti avea la bazďż˝ credinta ďż˝n Dumnezeu, frica de pďż˝cat, iubirea de neam si de tarďż˝. Am fost crescuti ďż˝ntr-o atmosferďż˝ plinďż˝ de dragoste si respect fatďż˝ de cei din jurul nostru, nefiind intoxicati de propaganda ateismului comunist sau a luptei de clasďż˝. (...) Ajunsi pe bďż˝ncile scolilor, aflam tot mai multe lucruri noi, iar ďż˝ndemnurile si sfaturile primite de la dascďż˝lii nostri ne-au fďż˝cut sďż˝ trďż˝im cu convingerea de nestrďż˝mutat cďż˝ ne-am nďż˝scut crestini si romďż˝ni, cďż˝ asa trebuie sďż˝ trďż˝im si sďż˝ murim. Pentru noi, aceastďż˝ convingere constituia ďż˝nsusi rostul vietii noastre pe pďż˝mďż˝nt. De aceea, noi nu am ajuns ďż˝n ďż˝nchisori din spirit de aventurďż˝ sau din dorinta de a face acte de bravurďż˝, ci din convingerea fermďż˝ cďż˝ ne facem datoria fatďż˝ de neam si tarďż˝, fatďż˝ de biserica noastrďż˝, fatďż˝ de noi ďż˝nsine. (...) ďż˝si ďż˝nchipuie un tďż˝nďż˝r de azi cum poate un om sďż˝ accepte moartea sa pentru a salva pe altul? Cďż˝ti ďż˝si pot ďż˝nchipui cďż˝ un om preferďż˝ sďż˝ accepte sďż˝ fie torturat si sďż˝-si mďż˝nďż˝nce propriile fecale, decďż˝t sďż˝-si loveascďż˝ camaradul de suferintďż˝ sau decďż˝t sďż˝ afirme cďż˝ nu mai crede ďż˝n Dumnezeu? Va putea ďż˝ntelege cineva care nu a trecut prin iadul din ďż˝nchisorile comuniste cum poate fi transformat un om ďż˝n tortionar sau cum este posibil ca un om sďż˝ ajungďż˝ insensibil cďż˝nd vede cum tortionarul ďż˝si chinuieste victima, ajungďż˝nd chiar pďż˝nďż˝ acolo ďż˝ncďż˝t sďż˝ nu mai facďż˝ aproape nici o deosebire ďż˝ntre ei, dimpotrivďż˝ - pďż˝rďż˝ndu-i-se ceva obisnuit? (...) Comunismul a folosit toate mijloacele de a ne distruge atďż˝t fizic cďż˝t si sufleteste. Vorbeau ďż˝n numele umanitďż˝tii, dar ne torturau moral sau fizic prin bďż˝tďż˝i, sete, frig, foame, umilinte, singurďż˝tate, schingiuiri, ďż˝ncercďż˝ri de corupere a celor mai slabi pentru a provoca suspiciuni, deznďż˝dejde, neďż˝ncredere, iar cďż˝nd au considerat cďż˝ acestea si-au fďż˝cut efectul, au ďż˝ncercat sďż˝ distrugďż˝ si ceea ce a rďż˝mas nealterat ďż˝n noi si anume sufletul. (Fragment din prefata autorului cďż˝rtii „Coborďż˝rea ďż˝n iad“, care este ďż˝nchinatďż˝ tuturor celor cďż˝zuti ďż˝n lupta ďż˝mpotriva comunismului).