 Rom�ni captivi �n �ara lor
• atunci c�nd �i cer redob�ndirea cet��eniei, locuitorii din Soroca au declarat c� s�nt ignora�i, arunca�i �n h��i�urile birocra�iei �i, mai grav, s�nt taxa�i ca „bol�evici“, de c�tre cei care ar trebui s� �i apere Via�a rom�nilor de peste Prut constituie, �n prezent, o problem� mult dezb�tut� pe toate canalele mass-media din �ara „mam�“ dar foarte pu�ini s�nt cei care �tiu c� informa�iile savurate s�nt „selectate“ cu grij�. Cu tot afluxul de �tiri �i nout��i, care parc� au saturat presa rom�n�, realitatea de zi cu zi, pe care o tr�ie�te basarabeanul de r�nd, nu ajunge la urechile publicului interesat. Doar cei care hot�r�sc s� vad� cu ochii lor cum stau lucrurile �i pot da seama de faptul c�, ceea ce credeau c� �tiu, reprezint� foarte pu�in �i, de cele mai multe ori, tocmai pe dos, iar adev�rul a fost trunchiat c�t s-a putut. Un redactor de la „Monitorul de Roman“ a avut �ansa de a se convinge de cele spuse �i de a revedea micul or�el, de pe malul Nistrului, Soroca, unde, pentru cei circa 30.000 de locuitori, lucreaz� un num�r mic de ziari�ti de la Publica�ia Periodic� Independent� „Observatorul de Nord“. Ace�tia s�nt printre pu�inii oameni de pres�, care caut�, cu disperare, s� fac� lumii cunoscut� realitatea din �ara lor. Localitatea de grani��, aflat� la 170 kilometri de capitala Moldovei, Chi�in�u, este o a�ezare istoric�, iar oamenii care vie�uiesc acolo s�nt parc� desprin�i dintr-o fresc�. Pentru runda schimbului de experien�� moldo-rom�n� a ziari�tilor din presa local�, scopul l�untric al jurnalistului din Roman a fost de a �ncerca s� cunoasc� via�a real� a sorocenilor �i a locuitorilor de la sate, precum �i de a confirma sau infirma zvonul despre presupusa s�r�cie a acestei ��ri. �n scriptele oficiale s�nt trecu�i aproape 40.000 de locuitori, dar, �n realitate, num�rul lor s-a �mpu�inat, deoarece foarte mul�i soroceni au luat calea pribegiei prin ��ri str�ine, �n c�utarea unei slujbe mai bine pl�tite, ca �i la noi. Exist� chiar �i un zvon, care spune c� aproape jum�tate din popula�ia Republicii Moldova ar fi peste grani�e. Una dintre problemele majore care exist� este legat� de lipsa informa�iilor sau, mai bine zis, de �ngr�direa accesului liber la �tirile de interes public. Legea le d� dreptul ziari�tilor s� afle aproape tot, dar sistemul birocratic este astfel alc�tuit, �nc�t oricine �ntreab�, are toate �ansele s� se lase p�guba�. �ntr-o astfel de documentare, al�turi de reporterul Vadim �terbate, pentru desc�lcirea i�elor unui caz de tentativ� de omor, traseul investiga�iei a fost barat de un „zid“ invizibil. Acela�i lucru s-a �nt�mplat �i �n cazul unui presupus gr�nicer �necat, �n timp ce ar fi �ncercat s� prind� o ra�� aflat� pe Nistrul �nghe�at bocn�. Oficialit��ile au p�rut amabile, au cooperat �ntr-un fel, dar informa�iile exacte nu au fost dezv�luite sau au fost negate. �n via�a de zi cu zi, exist�, pentru soroceni, �i momente impresionate. Asistarea la o petrecere organizat� de Liga Femeilor de Afaceri din Soroca, �n cinstea zilei de „Valentine's Day“ a constituit o adev�rat� revela�ie. �ntreprinz�toarele locale au ales s� le ofere c�teva ore de bucurie unor cupluri de pensionari, care, timp de decenii, au rezistat �i au ar�tat c� dragostea �i iubirea nu are v�rst�. Specificul �nt�lnirii, de la restaurantul „La Cetatea Veche“, neobi�nuit �n Rom�nia, a fost punctat cu dansuri, c�ntece, �ntreceri amuzante, f�r� plictiseala specific� spectacolelor similare de la noi. P�n� la urm�, printre pic�turi, a fost aflat �i secretul ce �i caracterizeaz� pe moldovenii din cetatea lui �tefan cel Mare, �i anume ospitalitatea des�v�r�it�. Nu conteaz� categoria social� din care fac parte cet��enii, important este modul �n care �i cinstesc pe cei care vin �n „ospe�ie“. De la bucatele puse pe mas� �i p�n� la grija deosebit�, cu ajutorul c�reia este �nconjurat musafirul, nimic nu este l�sat la voia �nt�mpl�rii. De acest lucru s-a convins, �nc� o dat�, jurnalistul rom�n atunci c�nd a fost g�zduit la familia Cob�sneanu, Victor �i Elena, cei care conduc s�pt�m�nalul local, cu mai bine de 7.000 de abona�i. Pe l�ng� cele spuse, mai exist� un aspect prezent la to�i basarabenii �i anume iubirea fa�� de Rom�nia. Oare c��i rom�ni iubesc Basarabia? A�a cum ei consider�, s�nt prizonieri �n propria �ar�, nelua�i �n seam� de nimeni. Atunci c�nd �i cer, de drept, redob�ndirea cet��eniei, pe care au pierdut-o �i au pl�tit acest pre� cu s�nge, s�nt ignora�i, arunca�i �n h��i�urile birocra�iei �i, mai grav, s�nt taxa�i ca „bol�evici“, de c�tre cei care ar trebui s� �i apere, adic� de rom�ni.
FOTO: Soroca, localitate istoric�, locuit� de rom�ni f�r� cet��enie
|
Autentificare
