TCE 3 Brazi - Insula Mare a Br�ilei - un institut international de cercetare agricol�
• holdingul TCE 3 Brazi a s�rb�torit 10 ani de c�nd administreaz� Insula Mare a Br�ilei, cea mai mare exploatatie agricol� din Europa • „Ast�zi, dup� 10 ani, as m�sura de 10 ori si as t�ia odat�. Am intrat cu capul �nainte, f�r� s� stiu ce interese s�nt �n Insul�, dar, um�r la um�r, am reusit s� �nvingem. Dac� s-ar fi pus accentul pe agricultur�, ast�zi Rom�nia ar fi trecut cu mai mult� usurint� prin criz�. Eu cred c� agricultura poate salva tara din toate necazurile. Dac� investim �n agricultur� putem ajunge s� nu mai st�m cu m�na �ntins� la portile Europei, s� facem importuri. Rug�m pe bunul Dumnezeu s� ne dea s�n�tate, dorint� de a munci, ploi curate si la timp!“, au fost c�teva din cuvintele spuse de Culit� T�r�t�, presedintele fondator al firmei TCE 3 Brazi •
Miercuri, 8 iunie 2011, Insula Mare a Br�ilei. Locul unde o firm� nemtean� a vrut s� s�rb�toreasc� 10 ani de c�nd cei ce o conduc au decis s� investeasc� �n agricultura Rom�niei. Si nu oricum, ci la un nivel care rivalizeaz� cu ceea ce este de ultim� or� �n Europa si �n lume. De altfel, Insula Mare a Br�ilei este cea mai mare exploatatie agricol� de pe B�tr�nul Continent. Invitati au fost reprezentantii unor mari concerne cu activitate mondial� �n ceea ce priveste domeniul agricol, ai Senatului, Camerei Deputatilor, secretari de stat, membri ai comisiilor de agricultur� si silvicultur�, primari din c�teva judete, Valeriu Steriu, reprezentant al Presedintiei Rom�niei, Nicolae V�c�roiu, presedintele Curtii de Conturi, reprezentanti ai ambasadelor SUA, Austriei si Sudanului, ai marilor produc�tori de masini agricole. Au mai r�spuns invitatiei prefectii de Neamt si Br�ila, reprezentanti ai societ�tilor de asigurare, ai b�ncilor - Reiffeisen, Transilvania, BRD, BCR - ai societ�tilor de leasing, reprezentanti ai Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, ai universit�tilor agricole din Bucuresti, Galati si Iasi. Pe 8 iunie 2011 a fost Ziua C�mpului, o manifestare cu peste 1.000 de oaspeti organizat� de TCE 3 Brazi pentru a marca cei 10 ani de c�nd administreaz� Insula Mare a Br�ilei. Zece ani de munc� sustinut�, �ncr�ncenat�, cu piedici (nu putine) si c�nd spunem asta nu ne referim doar la voia Domnului, care a dat uneori ap� prea mult� sau prea putin�, lucru esential �n domeniu. Ne referim la cei care au privit piezis c� niste nemteni, veniti de sub munte, au curajul s� ajung� la Br�ila pentru a face agricultur�.
De la Piatra, spre Br�ila
TCE 3 Brazi de 10 ani �n Insula Mare a Br�ilei. Acestea au fost cuvintele cu care am plecat �n cap miercuri dimineat� din Piatra Neamt c�tre Br�ila, acolo unde avea s� fie aniversat momentul. Pe cei de la TCE 3 Brazi �i cunosteam, stiam, �n principiu, ce pot, de la ferma de la Z�nesti. Curiozitatea era legat� de Insula Mare. Citisem, ba chiar scrisesem despre aceasta si administrarea ei, prilej de �ndelungate r�zboaie prin instante, dar nu v�zusem niciodat� cum stau lucrurile pe teren. Am b�ut cafeaua �n grab� si la drum. F�r� peripetii, cu putine opriri, �n patru ore eram la sediul TCE din Br�ila. Curat si cochet. F�r� multi angajati prezenti, erau deja �n Insul� aveam s� afl�m. Am fost �nt�mpinati chiar de Culit� T�r�t�. Dup� str�ngeri de m�n�, am plecat spre locul unde urma s� lu�m bac-ul. Ambarcatiunea, nu examenul. �mbarcarea �n ordine, cu ajutorul unor stewarzi cu �nsemnele TCE. Traversarea Dun�rii �n maxim 20 de minute si pun piciorul pe p�m�ntul Insulei. Drum neasfaltat, �ns� bine �ngrijit si udat din belsug de gazde �n �ncercarea de a lupta cu praful. Cald. Peste 26 de grade, desi trecuse doar putin de ora 10. C�t vezi cu ochii terenuri pline cu culturi agricole, str�juite h�t �n dep�rtare de niste munti, ai M�cinului, tociti �n vremuri imemoriabile. Din loc �n loc, pe drum, trecem pe l�ng� ferme, travers�m canale de irigatii si ne zg�im la niste instalatii lungi de sute de metri, aduse parc� pentru un decor de film science-fiction. Sisteme de irigat aveam s� ne l�murim pe urm�, pret�luite la sute de mii de euro bucata. �mbietoare si pentru noi �n arsita pr�foas� din Insul�. Ajungem la ferma principal�, dup� un drum de c�teva zeci de minute, ghidati de omniprezentii stewarzi. Cobor�m �n masini doar pentru c�teva minute si urc�m �n autocarele puse la dispozitie de gazde. Urma un scurt tur, pe la principalele culturi. Avem si ghid, un sef de ferm�, �n autocar. Opriri vreo cinci. Vedem si ascult�m despre culturile de gr�u, rapit�, porumb, tehnologiile fiind explicitate de agronomi. Amabili si bine preg�titi. Nefiind un fin cunosc�tor al problemelor agricole, �mi cam fluier� pe la urechi informatiile legate de soiuri, hibrizi, �ns�m�ntare, fertilizare si alte cele. Extrem de interesante pentru colegii mei de autocare, truditori si ei �ntr-ale agriculturii, din c�te �mi dau seama. Si ca s� �mprumut si eu o opinie, trag cu urechea la discutiile lor. Oricum p�rerea mea de „specialist“ se oprise la a remarca faptul c� plantele erau mai mari dec�t pe la noi si, atentie, f�r� buruieni, de parc� abia trecuser� pe acolo pr�sitorii. Un fel de-a spune, pentru c� la c�t ogor vedeam cu ochii, ar fi trebuit dou�-trei armii. Revenind la colegi, constanta discutiilor mi-a p�rut a fi un fel de admiratie, amestecat� cu ceva invidie. Normal�, dac� te g�ndesti c� suprafetele pe care ei le cultivau erau ceva de ordinul a sute sau mii de hectare. Asadar remarci laudative. Si nu doar de complezent�.
Parcul auto, masa si felicit�rile
O curiozitate �ncoltise �n mintea mea de nepriceput. Unde e domnule armata de oameni care munceste pe at�ta suprafat� din Insul�? Aveam s� mi-o clarific �n momentul �n care ne �ntoarcem la ferma principal�. Ne asteptau acolo c�teva exemple din parcul auto. Trecut de la plugul tras de boi la niste tractoare comune, cum v�zusem c� obisnuiau vecinii mei s�-si lucreze ogoarele, n-aveam cum s� nu r�m�n cu gura c�scat� la vederea unor tractoare cu rotile mai �nalte ca mine si, atentie, unele ghidate prin GPS. Pe v�zutelea. Plus niste utilaje care �ns�m�ntau �n principal, dar �n secundar f�ceau alte c�teva operatiuni bune, inclusiv fertilizare, af�nare etc, cu o deschidere de peste 10 metri. F�r� sup�rare, pentru mine, nepriceput repet, era un fel de intrare �n epoca modern� a utilajelor agricole. Nu mai st�rui cu descrierea lor, nici n-as putea s� o fac la un nivel profesionist, si mai spun doar at�t. Organizarea bun� a manifest�rii a fost �ncununat� de serbarea c�mpeneasc�. Trec rapid peste bucate, foarte bune, c� doar venisem �n vizit� la truditorii p�m�ntului, peste voia bun� asigurat� de c�nt�reti si comici renumiti (Fuego, Matilda Pascal Cojoc�rita, Vasile Muraru si Nae L�z�rescu) si v� mai retin atentia cu doar o declaratie a doar unuia dintre invitatii prezenti. Un secretar de stat de la Ministerul Agriculturii care si-a cerut scuze public pentru c�, �n urm� cu 10 ani, n-a avut �ncredere �n TCE, pe c�nd prelua administrarea Insulei Mari. Acum, v�zuse si el c� se poate face agricultur� performant�, se convinsese de bunele intentii si felicita si el gazdele. �napoi la bac si drumul spre cas�. La un moment dat, dep�sim un tractor si brusc trezit din reverie �mi dau seama c� soseaua era m�rginit� de ogoare. M� uit s� fac o comparatie. Da, avusesem dreptate. Culturi mai mici, buruieni cum stiam si tractorase. Reintrasem �n evul mediu al agriculturii. Evul viitor r�m�sese �n Insula Mare a Br�ilei.
Despre eveniment, de la gazde si oaspeti cetire
Culit� T�r�t�, presedinte fondator al holdingului TCE 3 Brazi: „Dragi invitati! Ca ieri preluam aceste terenuri �ntr-o perioad� de dezastru total, �ntr-o perioad� c�nd colectivul era �ntr-o situatie de disperare justificat�, 9 luni de zile f�r� salarii, necazuri care nu mai conteneau s� se sf�rseasc�. Pe atunci, parc� exista o competitie: care distruge c�t mai multe unit�ti de stat agricole? S�nt oameni care si-au l�sat tineretea, stiinta, ce au avut ei mai bun, �n agricultura rom�neasc�. �ns� �n acele vremuri, agricultura parc� f�cea parte din strategia de distrugere a Rom�niei. Am avut atunci inspiratia si curajul ca, �mpreun� cu un colectiv bine conturat, s� investim aici. Ast�zi, dup� 10 ani, as m�sura de 10 ori si as t�ia o dat�. Am intrat cu capul �nainte, f�r� s� stiu ce interese s�nt �n Insul�, dar, um�r la um�r, am reusit s� �nvingem. �ncerc�m s� ne consolid�m an de an pentru acest sector care reprezint� singura ramur� care poate salva Rom�nia din marasmul �n care se zbate. Este nevoie de voint� politic� si s� se �nteleag� c� este nevoie, de bani, respect si sudoare, iar banii se vor �ntoarce cu v�rf si �ndesat �n bugetul t�rii. Dac� s-ar fi pus accentul pe agricultur�, ast�zi Rom�nia ar fi trecut cu mai mult� usurint� prin criz�. Eu cred c� agricultura poate salva tara din toate necazurile. Si nu e timpul pierdut, dac� se fac investitii si dac� acord�m celui care trudeste �n brazd� respectul si atentia cuvenite. Ast�zi, ca unul care are investitii majore �n agricultur�, spun c� este ramura care poate salva totul - import�m 65% din produsele alimentare, si de calitate �ndoielnic�! Dar dac� investim �n agricultur� putem ajunge s� nu mai st�m cu m�na �ntins� la portile Europei, s� facem importuri. Rug�m pe bunul Dumnezeu s� ne dea s�n�tate, dorint� de a
munci, ploi curate si la timp!“
Lucian Buzdugan, director general TCE 3 Brazi: „Am primit ast�zi (n.r. - 8 iunie) trofee c�t n-am primit �n toat� activitatea mea. S�nt fericit pentru c� dumneavoastr� s�nteti aici. Nu cred c� m� �nsel c�nd spun c� am simtit c� apreciati ceea ce facem �n Insula Mare a Br�ilei. Vom fi insistenti si perseverenti �n continuare, pentru a face o exploatatie agricol� asa cum ne-o dorim, pentru a ar�ta c� si �n Rom�nia se poate. Trebuie s�-i multumesc domnului T�r�t� c� mi-a acordat �ncredere si c� a avut nebunia de a lua �n administrare Insula Br�ilei. Multumesc colegilor din Insul� pentru tot ceea ce fac si multumesc b�ncilor care au avut �ncredere s� ne crediteze desi agricultura e un domeniu cu risc. Trebuie s� multumesc si presei din tar� care a fost al�turi de noi si c�, �n mare parte, a fost obiectiv�. Planuri �n viitorul apropiat avem multe. Vrem s� m�rim capacitatea de a iriga, s� m�rim num�rul instalatiilor de fertilizare, s� ne m�rim capacitatea de a depozita recolta, s� obtinem 1.000 de tone de recolt� pe fiecare salariat, s� producem energie utiliz�nd circa 100.000 de tone de paie, �mp�duriri �n zone umede si perdele de protectie. Si ar mai fi multe altele. V� mai astept�m �n Insul� pentru a v� dest�inui din experienta noastr� si pentru a ar�ta c� se poate“.
Adrian R�dulescu, secretar de stat �n Ministerul Agriculturii:
„M� bucur c� ne �nt�lnim �ntr-o cetate a agriculturii. Insula Mare a Br�ilei este un institut international de cercetare agricol�. �mi cer scuze c� acum 10 ani am spus c� s�nt niste impostori! Am gresit! Nu credeam atunci c� poate fi aici ca �n America, nu credeam c� ne putem schimba viata, si uite, c� �n Insul� se demonstreaz� c� nu e asa! �n ani, am v�zut ce se �nt�mpl� la TCE 3 Brazi. Cu sigurant� c� mai devreme sau mai t�rziu, pentru insomniile, pentru riscuri, pentru eforturile pe care le-ati f�cut, veti avea rezultatele pe m�sur�“.
Nicolae V�c�roiu, presedintele Curtii de Conturi a Rom�niei: „Se poate si �n Rom�nia s� avem realiz�ri de exceptie. Asa cum se petrec �n �ntreaga Europ� si �n �ntreaga lume. Investitiile s�nt riscante �n agricultur� datorit�, �n primul r�nd, factorului natural. Firma TCE 3 Brazi si domnul Culit� T�r�t� si-au asumat acest risc permanent si au demonstrat c� se poate. Poate vom ajunge s� nu mai vorbim de faptul c� 70% din produsele alimentare vin �n Rom�nia din import. E un mare p�cat pentru tar�. V� doresc mult succes tuturor celor de la TCE 3 Brazi!“.
Cristian Hera, presedinte de onoare al Academiei de Stiinte Agricole: „Este o pl�cere, o bucurie si onoare de a fi prezent la acest moment aniversar - 10 ani de existent� a acestei mari firme agricole care a dus si va duce faima Rom�niei �n lume. Cel care v� vorbeste este unul care a participat an de an la evolutia de aici. Este nevoie de munc� si efort pentru realizarea unor intreprinderi agricole performante. TCE si Insula Mare reprezint� punct de reper pentru agricultura mondial�“.
C. Graham, directorul firmei DuPont Europa: „�mi face pl�cere s� fiu prezent la cea de a 10 aniversare a holdingului TCE 3 Brazi. Bun venit tuturor, �n numele lui DuPont, �n Insula Mare a Br�ilei! Este minunat s� vedem acest parteneriat care continu�, �n fiecare an, cu mare succes. Cooperarea cu dumneavoastr� si performanta de an de an, face ca agricultura rom�neasc� s� se ridice la un anumit nivel. �n urm�torii 5 ani reteaua noastr� promite s� aduc� mai multe produse de profil la nivel mondial. Nevoile dumneavoastr� vor fi importante pentru a �ntelege ce trebuie s� facem pentru a veni �n �nt�mpinarea dumneavoastr�. DuPont vede si TCE 3 Brazi si Rom�nia ca pe un juc�tor important, cu un rol strategic �n �nt�mpinarea cererilor mondiale si europene ridicate de hran�, care se preconizeaz� a creste �n intervalul viitor“.
Vasile Iosif, director DuPont Rom�nia: „Vreau s� felicit pe domnul T�r�t�, pe domnul Buzdugan, pentru rezultatele pe care le au aici. Nu se poate discuta de performante �n agricultur� f�r� tehnologie avansat�, f�r� exploatatie agricol�, f�r� specialisti care s� fie dedicati! Si aici s�nt oameni dedicati!“
|