Reform� prin lin�aj
Reforma �n Justi�ie, mult tr�mbi�at� de Monica lu' Macovei pe la toate emisiunile televizate, nu mai las� ministrei nici un minut de libertate ca s� mai treac� �i pe la Parlament pentru a-�i sus�ine legile reformatoare, care cad pe capete.
�n ultimele zile, timpul pre�ios al madamei se consum� pe genul epistolar cu Adrian N�stase. Fostul premier tot prime�te de la Monica r�va�e de „randevous“, prin care Justi�ia se invit� chioar� prin casele omului, pas�mite ca s�-i numere termopanele, chinez�riile, tablourile sau g�inile ou�toare din b�t�tur�. Doamna Justi�ie vrea cu orice pre� s� se metamorfeze, �n plin av�nt reformator, din abuzat� �n abuzant�, ca s�-�i r�zbune momentele de c�l�real� pe de�elate, c�nd i se d�deau pinteni la unele cauze.
Exist� destul� oripilare public� dup� ultimele spectacole „de-a st�rpitul corup�iei“ f�r� finalitate, limitate la scene filmate ale unor subiecte de pres�, �n timp ce urcau sau coborau sc�rile parchetului.
Cu Adrian N�stase, care este �i pre�edintele Camerei Deputa�ilor, coana Justi�iar� dore�te o �nt�lnire discret� la domiciliile acestuia, c�nd n-o fi so�ia omului acas�. Pot s� jur c� �nt�lnirea respectiv� va fi a�ezonat� cu o list� de paparazzi, astfel c� �n prezen�a acestora casa s� poat� fi r�scolit� pe �ndelete.
Face to�i banii un astfel de scenariu filmat „�n live“ �i redat pe toate ecranele TV, inclusiv pe cele din Bruxelles, �n care justi�iara, cu poalele �n cap �i face o perchezi�ie „la piele“ demnitarului.
Rezultatul nu mai conteaz�, conteaz� �tirea �i imaginea. Perchezi�ii la domiciliu s-au mai f�cut, se fac �i se vor mai face, dar deoarece acestea nu se limiteaz� la o deschidere la prohab, trebuie s� fie extrem de bine justificate �i instrumentate, justi�ia prob�nd c� nu este o dam� de moravuri u�oare. Am crezut c� vremurile �n care duba se oprea �n fa�a casei, iar gelea�ii ��i n�v�leau �n cas�, au trecut.
P�n� �i acest abuz al Justi�iei de atunci, �nainte era mult mai suportabil, gelea�ii nefiind �nso�i�i de televiziuni �i flashuri, discre�ia abuzului compens�nd �n parte deranjul de orice fel. Lin�ajul mediatic practicat de Justi�ia b�sescumacoveit�ricean�, este singura procedur� pe care actualul regim �tie s� o aplice pentru eradicarea corup�iei, �n timp ce orice cet��ean onest a�teapt� ca dezideratul s� se realizeze f�r� faultarea codului de procedur� penal�. Dac� „reforma Justi�iei“ se limiteaz� la lin�ajul politic, iar filmul unei perchezi�ii �n direct ar putea fi pa�aportul Rom�niei pentru integrarea �n UE, atunci Adrian N�stase ar trebui s� se sacrifice, din acela�i sim� civic, cu care Monica Macovei a acceptat s� fie ministru al Justi�iei.
N�stase s� renun�e la pudicitatea constitu�ional� �i s� cedeze abuzurile Monic�i, s� se lase perchezi�ionat la or� de maxim� audien��, la Zambaccian sau la Cornu, c�nd or fi copii �i nevasta pleca�i de acas�, ca s�-i tihneasc�.
Din ciclul „S� tr�i�i bine!“
Institutul Na�ional de Statistic� ne stric� week-endul public�nd urm�toarele cre�teri de tarife pentru decembrie 2005 fa�� de decembrie 2004; cu 36,5% pentru gaze naturale, cu 20% pentru energia termic�, cu 25,7% pentru ap�, canal �i salubritate, cu 15% pentru �ngrijiri medicale �i 22,4% pentru transportul urban, cu 21,4% pentru legume. Aceasta �n contextul �n care rata infla�iei, lu�nd �n calcul eventualele index�ri, a fost 8,6%. Factura la �ntre�inere acum �n 2006, fa�� de 2005 a crescut cu 60% la ap� cald� �i �nc�lzire; factura fiind de 1.600.000 lei pentru o garsonier�, 2.500.000 lei pentru apartament cu dou� camere. 3.500.000 lei pentru trei camere �i 4.000.000 lei pentru patru camere. Conform estim�rilor Ministerului Economiei, pre�ul gazelor naturale va cre�te �n acest an cu �nc� 40%.
�n contrast cu major�rile substan�iale de pre�uri �i tarife, sporurile de venituri s�nt cu mult sub cre�terile prezentate. Pensia medie a crescut cu numai 12,9%, iar aloca�iile �i ajutoarele sociale cu numai 5,5%. C�t despre cre�terea salariilor, r�m�ne cum a�i vorbit.
Un obiectiv principal privind integrarea �n UE a fost atins. Laptele a ajuns la pre�ul din ��rile Uniunii europene. Pe list� urmeaz� urzicile �i �tevia.
|