 Republica Moldova, obligat� s� �i determine identitatea
• dac� vrea s� se al�ture curentului pro-european, Moldova trebuie s� treac� la fapte Recenta vizit� la Chi�in�u a ministrului de externe rom�n, Mihai-R�zvan Ungureanu, a avut ca leit motiv afirma�ia c�, dac� se dore�te ca Republica Moldova s� se orienteze pro-Uniunea European�, ar fi cazul s� se renun�e la vorbe �i s� se treac� la fapte. Timpii s-au scurtat, a subliniat ministrul rom�n, e nevoie de dovezi ca Bruxelles-ul s� vad� vreun semn de claritate politic� dinspre Chi�in�u. Al doilea punct nevralgic atins: Transnistria, considerat� zon� de risc strategic pentru Rom�nia �i problem� important� a Republicii Moldova. Trei: �ncercarea de a pune �n practic� semnarea unui accord de parteneriat pentru Europa �n locul semn�rii tratatului de baz�. Punctul al treilea e �i cel mai sensibil, fiindc� acordul de parteneriat pentru Europa ar �nsemna ca ambele state s� declare deschis c� se angajeaz� s� mearg� spre Vest, �n vreme ce tratatul ar „bate �n cuie“ totul de o manier� mult mai categoric�, mai pu�in elastic�, l�s�nd loc pentru mult mai pu�ine op�iuni diplomatice �I politice. „Viitorul comun trebuie consemnat �ntr-un document care s� stabileasc� pa�ii“, afirma ministrul rom�n. Reac�ia unuia dintre comuni�tii din Parlamentul Moldovei, Victor Stepaniuc, a mers exact �n acest sens: acordul nu e necesar, a replicat domnia sa, „e normal� existen�a unui tratat“.
Condi�iile geo-politice s�nt modificate pentru Rom�nia. Va fi, �n scurt timp, o �ar� membr� a Uniunii Europene �i este membr� a Alian�ei Nord Atlantice. Cum ar veni, st� ceva mai bine, �i poate �ndrepta un pic spatele �n corul cacofonic al politicii interna�ionale.
Republica Moldova are, �n afar� de o frac�iune comunist� puternic� �i de o popula�ie care, sub imperiul costurilor tranzi�iei regret� vechea URSS, c�teva puncte nevralgice �n zone ce nu mai �in de mentalitate sau imagine, ci �n aria pragmatismului.
Controlul resurselor
MoldovaGaz constituie, pentru moment, una dintre cele mai dure condi�ion�ri la care este supus� Republica Moldova �i, prin ea, mai departe, Rom�nia, Bulgaria �I Grecia, aflate pe aceea�i linie de alimentare cu gaz metan. Blocajul aplicat la �nceputul anului de Gazprom a avut ca prim efect m�rirea pre�ului la gaze naturale 110 USD mia de metri cubi. Numai c� pre�ul este condi�ionat de cedarea unui pachet de 25% din ac�iunile Moldova Gaz. P�n� acum, a fost cedat pachetul de 13%, reprezent�nd patrimoniul �ntreprinderii mixte SA „Moldova-Gaz“ amplasat �n Transnistria. Gazprom de�inea deja 50% plus o ac�iune din Moldova-Gaz, �nc� din 1998: „�n 1998, c�nd se privatiza MoldovaGaz, mai mul�i exper�i, inclusiv str�ini, recomandau Guvernului s� nu ofere Gazprom-ului un control excesiv asupra transport�rii �i distribuirii gazelor. Gre�eala a fost mult mai grav� �i datorit� faptului c� Gazprom a preluat controlul asupra MoldovaGaz, av�nd �n capitalul social o „contribu�ie proprie“, egal� cu valoarea traseelor magistrale pe teritoriul R. Moldova prin care tranziteaza gazul spre Europa“, scria Mihai Ro�covan, doctor �n economie.
Gazprom vrea 75% din MoldovaGaz �i data limit� a �ncheierii negocierilor este aprilie 2006, cu un pre� anun�at de 160 USD/1000 m.c. Guvernul de la Chi�in�u trebuie s� g�seasc� solu�ii financiare pe termen lung, lucru greu de crezut. E vorba de sume echivalente bugetului Republicii Moldova.
Transnistria submineaz� statalitatea Republicii Moldova
�i, �n plus, trebuie s� fac� fa�� presiunii exercitate din Transnistria. Desenul transnistrean este �ngrijor�tor �i submineaz� chiar ideea de statalitate a R.M., distrug�ndu-i integritatea. Singura �ans� ar fi interven�ia comunit��ii interna�ionale. Dac� aceasta, la r�ndul s�u cump�r�toare de gaz metan rusesc, cu op�iuni limitate, s-ar putea decide la m�suri tran�ante. Iar multele interese care se ciocnesc, ca s�-l cit�m pe M.R. Ungureanu, datorit� multelor coliziuni, anuleaz� mi�carea: „Mi-e team� c� niciodat�, sau aproape niciodat�, nu se spune adev�rul despre Transnistria“.
Moldova nu poate fi nici sigur�, nici stabil�, cu depozitul de armament f�r� fund care e Transnistria �n coast�. Misiunile interna�ionale s�nt simple ornamente diplomatice, dac� nu pot face nimic pentru respectarea acordurilor, iar zona poate genera conflicte periculoase pentru Europa. �n 1998, cu 60 de milioane de dolari SUA, Rom�nia ar fi putut cump�ra pachetul de�inut ast�zi de Gazprom. Nici Petrom, nici Romgaz nu au g�sit banii, interesul sau, poate, p�rghiile politice au fost blocate altfel.
Rom�nia are acum �n fa�� un vecin obligat s�-�i determine limpede identitatea. Republica Moldova �ns�i se vede silit� de context s� o fac�. Dac� nu-�i recuno�ti identitatea, te distrug vremurile, �ncheia oaspetele rom�n la Chi�in�u. Iar vremurile s�nt aproape.
FOTO: Mihai-R�zvan Ungureanu, ministrul rom�n de externe
|
Autentificare
