Stop la creditele �n valut�

• bďż˝ncile vor acorda ďż˝mprumuturi preponderent ďż˝n lei • mai pot obďż˝ine finan��ri ďż˝n valutďż˝ doar nemďż˝enii plďż˝tiďż˝i ďż˝n aceste monede • ratele ďż˝n valutďż˝ erau mai puďż˝in ďż˝mpovďż˝rďż˝toare decďż˝t cele ďż˝n moneda naďż˝ionalďż˝ •

Nem�enii care inten�ioneaz� s� ob�in� un credit �n valut� pentru achizi�ionarea de locuin�e, ma�ini sau bunuri de folosin�� �ndelungat� ar trebui s� se gr�beasc� pentru c� mai au la dispozi�ie doar c�teva zile p�n� c�nd accesul la aceste finan��ri va fi restric�ionat drastic. Luni, 26 septembrie, intr� �n vigoare noile norme de creditare impuse de Banca Na�ional� a Rom�niei tuturor b�ncilor comerciale. Acestea se refer� strict la creditele �n valut� iar noile reguli impun limitarea accesului popula�iei la acest tip de finan��ri prin introducerea unor condi�ii greu de �ndeplinit at�t de b�nci c�t �i de solicitan�i. Una dintre primele norme a impus b�ncilor comerciale s� nu acorde credite �n valut� cu mult mai mari dec�t capitalul lor social. Cum multe institu�ii bancare deja dep�iser� acest plafon �nc� de la mijlocul acestui an, �ncep�nd de s�pt�m�na viitoare se v�d puse �n situa�ia de a anun�a �ncetarea credit�rii �n valut�. Totu�i, unele institu�ii financiare mari �i vor permite s� fac� finan��ri �n euro sau �n dolari iar cele mici, dac� vor s� crediteze �n continuare popula�ia �n valut� trebuie s�-�i majoreze capitalul social. Deocamdat� nici o banc� nu a anun�at o asemenea opera�iune care nu numai c� este extrem de costisitoare dar este �i de lung� durat�. Pe de alt� parte, normele BNR restric�ioneaz� major accesul popula�iei la finan��rile �n valut� prin introducerea unor condi�ii greu de �ndeplinit. Potrivit acestora, solicitan�ii vor fi �mp�r�i�i �n mai multe grupe de risc �n func�ie de m�rimea salariului, de moneda �n care s�nt pl�ti�i, de bonitatea financiar� a clientului, de seriozitatea de care a dat dovad� la achitarea altor credite, etc. �n prima grup�, adic� a celor cu risc minim �i cu �anse maxime de a ob�ine un credit �n valut� se situeaz� persoanele care dovedesc c� primesc constant salariul �n valut�. Pe pozi�ia urm�toare se afl� cei care ob�in venituri salariale foarte mari, av�nd �anse reale de a ob�ine finan��ri �n valut�. �n urm�toarele clase de risc se �ncadreaz� salaria�ii ce primesc leafa �n lei, ceea ce reprezint� majoritatea cov�r�itoare. Aceste persoane au �anse minime de a ob�ine finan��ri �n valut� �i vor fi nevoi�i s� se reorienteze c�tre creditele �n moneda na�ional�. �n �ncercarea de a contracara limitarea accesului la finan��ri �n euro sau dolari b�ncile au diminuat sensibil dob�nzile la creditele �n lei iar �n anumite cazuri au fost chiar �njum�t��ite. Astfel, p�n� acum dob�nzile percepute la creditele �n valut� se situau undeva la 8-10% iar la cele �n lei dob�nzile percepute erau �ntre 17-18% �i 20-22%. Acum, chiar cu c�teva zile �nainte de a intra �n vigoare noile norme ale BNR unele b�nci au diminuat dob�nzile la creditele �n lei, mai ales la cele pe termen lung �i foarte lung, chiar p�n� la 10%. Totu�i, creditele �n valut� erau preferate de rom�ni pentru c� rata lunar� era mai mic� dec�t dac� ar fi luat aceea�i sum� �n lei iar cum �n ultima perioad� at�t euro c�t �i dolarul s-au aflat pe un trend descendent achitarea ratelor �n valut� a fost avantajoas� pentru popula�ie. Dac� o persoan� lua un credit ipotecar pentru cump�rarea unei locuin�e �n valoare de 30.000 de euro lunar �i pe o perioad� de 20 de ani �i cu o dob�nd� de 10% primele rate lunare erau �n jurul valorii de 425 de euro, (ceea ce �nseamn� aproximativ 15 milioane de lei) dup� care ar fi sc�zut �ncet, dar sigur. �n condi�iile �n care o persoan� inten�iona s� ob�in� aceea�i sum� dar echivalentul �n lei ar fi trebuit s� solicite 1,05 miliarde de lei. La o dob�nd� anual� de 20% primele rate lunare ar fi dep�it suma de 20 de milioane de lei din care dou� treimi era dob�nda iar restul rata efectiv�. Pentru a putea ob�ine o asemenea sum� salariul solicitantului �i al so�ului sau so�iei trebuiau s� fie de dou� ori mai mare, adic� de minimum 40 de milioane de lei iar la valut� cam de 30 de milioane de lei lunar. Diminu�ndu-se dob�nda la creditele �n lei, ratele vor fi mai mici dar cu toate acestea mai greu de achitat dec�t dac� finan�area era �n valut�.