 Cu dricul la u��
• 242 din cele 346 ascensoarele din Neam�, adic� 70%, au dep�it� durata medie de via�� • aceasta este de 20 de ani • 34% din acestea au fost date �n folosin�� din 1970 iar 33% au �nceput s� func�ioneze din 1975 • Aproximativ 70% dintre ascensoarele existente �n Neam� au dep�it� durata de via��, ceea ce �nseamn� c� se folosesc lifturi care �n mod normal ar trebui casate. Conform statisticilor �ntocmite de angaja�ii Inspec�iei de Stat pentru Controlul Cazanelor recipientelor sub presiune �i Instala�iilor de Ridicat (ISCIR) Bucure�ti, �n jude� exist� 346 de ascensoare de persoane �i de marf�, din care �n momentul de fa��, numai 267 func�ioneaz�. 79 dintre lifturi s�nt oprite din diverse motive - fie le-a fost retras� autoriza�ia de func�ionare, fie s�nt �n repara�ii, s�nt plasate �n spa�ii neutilizate sau s�nt �n conservare. Aproximativ 34% din totalul ascensoarelor existente �n jude� au fost date �n folosin�� acum mai bine de 30 de ani, mai exact �n perioada 1970-1975. Circa 33% dintre lifturi au o vechime de p�n� �n 30 de ani, adic� au �nceput s� func�ioneze �n intervalul 1975 -1980 �i cam tot at�tea s�nt considerate noi, cu toate c� au fost puse �n mi�care �ncep�nd din 1980. Speciali�tii sus�in c� un ascensor are o durat� de via�a de 20 de ani, dup� care trebuie casat �i �nlocuit. Numai c� asta nu e foarte simplu, mai ales c�nd este vorba despre lifturile de persoane din blocurile de locuin�e, care trebuie achizi�ionate de c�tre asocia�ia de locatari. De fapt, ascensorul este cump�rat �n final de c�tre cei care locuiesc �n scara blocului unde este instalat acesta.
Fiecare familie din bloc contribuie la pl�tirea utilajului cu o sum� propor�ional� cu num�rul membrilor s�i. Dar cum pre�ul unui lift nou este de aproximativ un miliard de lei, niciunei familii nu �i este la �ndem�n� s� scoat� din buzunar c�teva zeci de milioane pentru achizi�ionarea unui astfel de utilaj nou. Astfel, din lipsa banilor, asocia�iile de locatari care au �n administrare ascensoare prefer� s� le men�in� la o limit� minim� de func�ionare, oric�t ar fi ele de vechi. �n consecin��, ori de c�te ori apare vreo defec�iune, aceasta este reparat� de c�tre societatea de �ntre�inere �i repara�ii cu care asocia�ia ce administreaz� liftul are �ncheiat contract.
O revizie general� poate costa c�teva sute de milioane
„�n scopul pre�nt�mpin�rii unor probleme tehnice majore care ar putea genera accidente grave, conform reglement�rilor ISCIR, societatea de �ntre�inere �i repara�ii lifturi are obliga�ia s� efectueze dou� revizii curente pe lun� �i una capital� pe an. Acestea se desf�oar� dup� un anume program �i au rolul de a supraveghea utilajul din punct de vedere tehnic. Reviziile capitale s�nt de mai mare amploare �i ca atare se desf�oar� �ntr-un interval de timp mai lung. S�nt situa�ii c�nd �n cadrul unei revizii generale trebuie �nlocuite mai multe p�r�i componente, cum ar fi cabluri, troliu, panouri de comand�, sisteme de siguran��, u�i. �n func�ie de complexitatea repara�iilor, costul lucr�rii este mai mic sau mai mare, adic� de la c�teva zeci la c�teva sute de milioane de lei“, a declarat electromecanicul Ioan Stoica, administratorul societ��ii „Ascensorul 04“ din Piatra Neam�. Respectiva societate are �n �ntre�inere aproximativ 100 de ascensoare de persoane �i de marf� din jude�. C�teva dintre institu�iile care au contract cu aceast� societate pentru �ntre�inerea ascesoarelor s�nt Hotelul Central, Spitalul Jude�ean de Urgen�� Neam�, Hidroelectrica - liftul de la baraj, de la Uzina Stejaru, CarpatCement, Spitalul T�rgu Neam�. Dou� dintre aceste institu�ii Hotelul Central �i Carpat Cement de�in ascensoare foarte noi, date �n folosin�� dup� 2000.
Recomand�ri pentru popula�ie
Speciali�tii �n domeniu au �i recomand�ri pentru popula�ie, �n ceea ce prive�te utilizarea corect� a ascensoarelor. Astfel, dac� se �ntrerupe curentul electric �i liftul r�m�ne bocat �ntre etaje, nu este indicat s� se �ncerce ie�irea, deoarece riscul de accidentare este foarte mare. Persoana r�mas� blocat� trebuie s� apeleze la toate metodele posibile ca s� anun�e pe cineva �i s� solicite ajutor. �n primul r�nd trebuie s� apese butonul de alarm�, iar dac� acesta nu merge, se bate �n u�a liftului. Foarte important de re�inut este c� �n nici un caz nu trebuie deschis� u�a ascensorului. �n cazul �n care u�ile se deschid singure �n timp ce liftul este �n mi�care, cei prezen�i trebuie s� le �nchid�. Apoi trebuie ap�sat din nou butonul aferent etajului dorit. Este posibil ca liftul s� nu mearg� dec�t p�n� la primul etaj, dar se poate continua printr-o nou� ap�sare a butonului dorit. Orice astfel de defec�iune trebuie anun�at�. Lifturile s�nt foarte sigure dac� nu umbl� nimeni la instala�iile lor. Pe de alt� parte, cu un lift destinat transportului de persoane nu trebuie s� se ridice materiale de construc�ie sau alte greut��i.
|
Autentificare
