Ana are mere
La vita e bella • Si nu numai ea. Mai s�nt si alte femei �n Rom�nia care „are mere“. Ba unele are si functii. Ca s� nu mai punem la socoteal� costisitoarea garderob� de lux menit� s� pun� �n evident�, printre altele... Ati ghicit, merele! �ntre timp, �n scoli, programul de mere europene, g�ndit s� fac� dever produc�torilor indigeni (ceea ce nu e deloc r�u), s-a sf�rsit. Au r�mas, de acum traditionalele cornuri si lapte sau �nlocuitori. E bune si alea. Mai ales pe pereti sau pe scaunul profesorului. La oras, unde �nv�t�ceii, cu tableta sau aipodul �n ghiozdan, descalec� �n fiecare dimineat� - de regul� si de bon ton, dup� �nceperea programului pentru proletari - din prelungi limuzine sau masini de teren, suplimentul alimentar cu pricina nu e apreciat deloc la justa sa valoare nutritiv�.
• Un distins si cunoscut profesor pietrean mi-a m�rturisit zilele trecute imensa sc�rb� pe care o resimte la impactul, uneori inerent, dar din fericire pentru el, accidental, cu realit�tile contemporaneit�tii. A plecat cu patru ani mai devreme din „sistem“ si s-a apucat de dereticat gr�dina de la casa p�rinteasc�. Pe piscurile golase ale crizei au r�mas m�sc�ricii. �n mare form�, �n ziare si la televizor, actori ai unei reprezentatii fastidioase si grotesti, exers�nd spirite sau transform�ndu-se �n sf�d�usi ipocriti, invoc�nd perpetuu civilitatea si buna cuviint�. E un spectacol sc�rbos la care, dintr-un soi de boln�vicioas� pornire, accept s� iau parte. Ca telespectator crispat, recunosc; dup� o zi de munc� dedicat� prosperit�tii bancare.
• Mama �n Italia, tata somer, fiul... bancher. Sau hot, tot aia. Generatia izvor�t� de dup� ‘90 - cu alte cuvinte generatia mileniului trei - s-a dovedit a fi �nduios�toare. Este generatia de la ghiseele b�ncilor, sau �mpins� pe str�zi de marii bancheri s� acosteze rom�nul ce visa la prosperitate. Rom�nul care putea s� se mai bucure de plimbarea pe Corso-ul pietrean, s� zicem, s� intre la teatru sau s� caste gura, pur si simplu, la conclavul motociclistilor adunati joi sear� �n fata asez�m�ntului Thaliei, ornat acum, sinistru, de valtrapurile unei reconstructii gratuite, g�unoase si de fatad�. �ntre timp, teatrul se joac� �n cantin�, printre adieri de lobod� si usturoi. I se spune - i-auzi, m�! - spatiu neconventional. Iluzii sterile ale unei conduceri ce se vrea intrat� �n istorie ca simbol al reformismului. De care, stim bine, peste nu mult� vreme se va alege praful. Numai c� viata noastr� trece, trece... Irosit�, �njosit� si cu apropiatul gust al mizeriei �n gur�.
• O imagine trist� mi-a fost furnizat� de un interviu la televiziunea puterii cu primul rom�n vorbind despre protectia antirachet�. De altfel, acest personaj malefic nu poate avea nici un alt subiect uman de discutie dec�t rachete, crucis�toare, infrastructuri si tehnic� de lupt�, mascati, servicii secrete, spioni, teroristi, dosare, intercept�ri si informatori. P�n� si prim ministrului care de Pasti i-a adresat formula crestin� de salut „Hristos a �nviat!“ - cu toate c�, s�nt sigur, putin �i p�sa de asta - se pare c� i-ar fi r�spuns: „Am fost informat“. Prezidentul „are convingerea c�“ (un tic oficial ca at�tea altele) voluptatea cu care pronunt� tot ceea ce tine de distrugere si �ndobitocire �n mas� mai poate fi persuasiv�.
• De 9 mai, la Bucuresti s-au terminat sarmalele. Lumea, nemultumit�, a protestat vehement. „Nu mai aveti sarmale?“ „Nu“ r�spundeau nevinovati jandarmii mai mari peste poman�. „Ce tar�-i asta, f�r� de sarmale?“ „Dar avem p�rghii...“ �i trag pe la teve politrucii. „Menegimentul privat este solutia la iesirea din criz�“. Ideea lui nea pantof �la de la Femei. Dar banii se fac �n calitate de membru. Membru �n consiliul de administratie.... Aici efortul e minim. Un sfert din tar� tr�ieste din aceste consilii. Dac� eram mai t�n�r m� f�ceam eu �nsumi „membru“. Bine�nteles, dup� absolvirea scolii profesionale de specialitate.
• Apetitul rom�nului - s�tul sau fl�m�nd, s�rac sau bogat - pentru mirosul de c�cat e at�t de accentuat �nc�t �ns�si limba devine treptat tot mai impregnat� de miasme r�u duhnitoare. Ce poti s� ceri de la o tar� �n care o emisiune de televiziune - fie ea si de divertisment - se cheam� „�n puii mei“ sau o onorabil� companie de telefonie mobil�, care nu uit� s�-si ameninte clientii r�u platnici, anunt� pe reclam� c� „poti s� vorbesti c�t vrea... muschiul t�u“. �n vreme ce stau si m� g�ndesc ce va s� �nsemne aceast� elegant� expresie si dac� „muschiul“ meu chiar are chef de cozerii picante la telefon, aflu c� inspectoratele scolare initiaz� tot felul de actiuni educative menite s� contribuie la dezvoltarea armonioas� si plenar�, �n spirit evropenesc, a tinerelor vl�stare ale patriei. Concursuri gen „Rata �n viziune european�“ si „Petul, dusmanul ecologistilor“ sau „Globalizarea �nmultirii prin efectele eoliene ale albinelor“ s�nt patronate de c�tre ministrul educatiei si sponsorizate de Asociatia pentru castrarea c�inilor vagabonzi din mediul urban. Pe c�nd ceva si despre muschiul european?
• O t�n�r� dintr-o formatie etno (botanic� sau zoologic�, n-am �nteles prea bine) declar� c� �n ciuda deselor excursuri �n America, fiind foarte nationalist� ar vrea s� se c�s�toreasc� aici cu un anume Ilie de la Scul�rie. „Calul era frumos, b�iatul era agitat, dar foarte ar�tos... La filmare ne-am distrat foarte tare, calul era ar�tos, b�iatul... ehehe... frumos... Calul... Ilie...“ Nu mai intr�m �n scul�rie si �n am�nunte privind schimbul de idei si concepte coerente dintre tinerii (mult prea plini de studii) europeni ai zilelor noastre. Un doctorat le mai trebuie si au de toate.
• Din conclavul national al st�p�nitorilor am aflat c� s�nt „condamnati“ s� ne conduc� p�n� spre 2025. Bun crestin fiind, personal cred c� e mai bine s� fie gratiati. Bine hr�niti, bine �mbr�cati si, probabil, bine sp�lati - pentru c�, s�nt sigur, nu li s-a oprit apa pentru neplat� - st�p�nitorii au debordat de veselie, �ncredere, optimism si poft� insatiabil� de viat� si trai bun. Cinismul acestor oameni e revolt�tor. Ca si imnul lor: „Apa trece, pietrele r�m�n“. Asa este. Din p�cate, at�rnate de picioarele noastre.
• Un imbecil din partidul de guvern�m�nt - se pare c�-l cheam� ca pe r�ul personaj negativ din povestea cu Harap Alb - afirm� c� partidul s�u este „alb ca laptele“. Ei, nici chiar asa! Noi credeam c� e portocaliu. �n fine... Dar s�l�ti (verzi) din gr�dina ursului cine p... m�sii i-a adus? �n treac�t fie spus, cu aceast� ocazie un primar de urbe nemtean� a ajuns vedet� TV si personaj de basm. Se pare c� si �n Europa se poart� dosarele si faulturile �n lupta pentru suprematie. Seful Femei a jinduit, dup� c�te spun acuzatiile, la nurii unei alte femei care avea functia de... menajer�. Ce conteaz�? Vorba m�rlanului: „P... nu stie carte“.
• M�rul are o pozitie privilegiat� �n cultura si spiritualitatea poporan�; si nu numai. De la Adam si Eva la Elena din Troia (undeva pe l�ng� Ploiesti sau Buz�u, pare-mi-se), de la m�rul din g�tlejul Albei ca z�pada la Pr�slea cel voinic si merele de aur, de la „Dou� mere, dou� pere, luati Ciuleandra la b�taie...“ la generozitatea proletar� consfintit� literar de Beniuc cu al s�u „M�r de l�ng� drum“, f�r� gard si f�r� badigarzi. Ast�zi, din p�cate, fructele si legumele se �ntrec cu cartoful, benzina si gazele �n a fi din ce �n ce mai scumpe. �n acelasi timp, ca o ironie - subtil� �n conceptia celor ce finanteaz� o astfel de mediatizare - o reclam� televizat� ne �ndeamn� cu os�rdie pe mai multe posturi si de mai multe ori pe zi: „Pentru o viat� s�n�toas�, consumati zilnic fructe si legume“. Au dreptate. Pentru c�, �n definitiv, dac� nu ne �nfrupt�m si noi... degeaba Ana are mere.
|