Poftiti la pusc�rie!
La vita e bella
• Au trecut, ca �n fiecare an, si Sfintele Pasti. Rom�nii cei credinciosi si piosi, dup� ce s-au perindat pe la biseric�, s-au �nfruptat cu poft� din miel, din pasc�, ou� si cozonaci. E drept, nu foarte putini au ajuns la spital din pricina aceasta, dar si din alte motive bine �ntemeiate: tentative de suicid, din fericire �n mare parte din cazuri nefinalizate si b�t�i ca �ntre chiori �n cinstea p�timitorului. Fiecare s-a aciuat �n s�nul familiei, cum se cuvine la o astfel de s�rb�toare a sufletului. Politicienii, mai ales, s-au dovedit a fi exemplari din acest punct de vedere. M� rog, scutiti de griji materiale ei �si permit, �nainte de toate, s� aib� grij� de familiile lor.
• Dreapt� si puternic�; asa se vrea a fi Rom�nia lui Boc. De fapt, dac� ar fi s� ne lu�m dup� afirmatiile lor, neverificate �nc�, cele ale ambilor principali candidati la presedintia partidului de guvern�m�nt s�nt drepte. Una mai e si puternic�, iar cealalt� european�. Care o fi mai bun�? Grea �ntrebare pentru cei chemati s� aleag�. Oricum, portocaliii se preg�tesc s� ne mai c�l�reasc� o vreme. A �nceput s� m� doar� coloana; cea dreapt�, puternic� si european�.
• Poporul cel lenes si puturos, cum �l caracterizeaz� mai nou guvernantii, s-a �ntors din nou la munc�. B�ncile, harnice ca niste albinute, si-au �nceput cu os�rdie cerseala �ntru profit. St�p�nii din Occident ne vor banii. Banii nostri de c�cat pe care justitia rom�neasc� �i �mparte, cu d�rnicie si generozitate, creditorilor, �n virtutea unor contracte abuzive. O croazier� de lux cost�. Cetele de tr�ntori autohtoni aciuati pe l�ng� funesta descoperire a democratiei lucreaz� cu spor pentru boss. Si cu telefoane si somatii. Pentru bani ar fi �n stare s�-si (a)someze propriile mame.
• Mare pozn� cu nunta regalit�tii engleze. Vineri nu am avut liniste, dar nici n-am avut o zi bun�. Toate canalele erau coplesite de marea bucurie a Imperiului britanic. Personal, chestia asta m� las� rece. Deja, cu o s�pt�m�n� �nainte, toate canalele de comunicatie media au fost inundate de stiri savuroase; de la schitarea traseelor ceremoniei nuptiale la grandoarea toaletelor si de la m�surile de securitate ale Scotland Yard-ului la am�nunte ispititoare privind bucatele sofisticate �ntre care la loc de cinste se afl� g�lustele regale Escoffier sau gr�tarul de miel a la Barry. Un ziarist inginer ce se crede regele jurnalismului rom�nesc consider� o simpl� nunt� ca fiind declansatoare a unui, nici mai mult nici mai putin dec�t, „instinct planetar“. E ca foamea si reproducerea. Rom�nului, cu salariul t�iat si �mpov�rat de greut�ti, i se rupe, cum se spune �n dulcele grai neaos, de faptul c� printul englez are, �n sf�rsit, unde... Pardon! Si totusi, ca toat� lumea de altfel, st� cu gura c�scat� si cu ochii c�t cepele. Unde am mai auzit expresia asta? Oricum, probabil c� englezii �si iubesc mult conduc�torii. Altminteri, e greu de crezut c� interesul exacerbat pentru fastuosul eveniment ar putea proveni doar din boln�vicioasa si t�mpita curiozitate at�t de specific� rom�nilor oropsiti. M� contrariaz�, totusi, pretul celor dou� torturi servite alesilor invitati: 78.000 de dolari. Prin urmare, dintr-o singur� felie mi-as putea pl�ti toate datoriile. Din p�cate n-am fost invitat. Deh, o sc�pare a Casei regale.
• Lumea asta �n care din greseal� tr�im are nevoie mereu de evenimente coplesitoare. Beatificarea Papei Ioan Paul al II-lea e unul dintre cele mai recente. Uneori stau si m� �ntreb dac� sirul acesta de ceremonii de tot felul nu fac parte cumva dintr-un program globalizat de tinere �n fr�u a multimii. Munc� si evenimente. Si peste toate, afacerile. Manifest�rile acestea revigoreaz� o palet� larg� de servicii: masini, trenuri, avioane, carburanti, hoteluri, restaurante, buticuri, drepturi de emisie si difuzare, suveniruri inscriptionate. De ce m� �ndoiesc oare c� pietatea este cea care �i �ndeamn� pe polticieni s� fie prezenti la Roma? E ca o �ntrecere cu tema: „Cine scoate mai mult� lume �n strad�“. Din acest punct de vedere sindicatele se preg�tesc s� retrogradeze �n liga secund�.
• Si pentru c� tot am pomenit de munc�, Unu Mai muncitoresc s-a nimerit a fi anul acesta �ntr-o duminic�. Nici o sf�r�ial�. Doar cea a traditionalilor si, de acum p�n� la iarn�, omniprezentilor mititei. Corespondentii televiziunilor au �nceput s� aib� ticuri verbale: „Petrec�retii si-au instalat corturile si au �ncins (nota bene) deja gr�tarele“. Chestia asta cu „�ncinsul“ e la fel de frecvent� �n restr�nsul, parcimoniosul si limitatul limbaj media ca si cea cu „descinsul“. Numai c� �n cel de al doilea caz e vorba despre o alt� binecunoscut� realitate a lumii rom�nesti: mascatii. Si pentru c� tot veni vorba despre limbajul gazet�resc nu pot s� m� abtin s� nu amendez un alt stupid cliseu ce ilustreaz� proverbiala destept�ciune rom�neasc�. O tip� �n papainoage ne anunt� la rubrica meteo c� „s�nt sanse de ploaie“. �n conditiile actuale, c�nt tot rom�nul �ncinge, cum spuneam mai sus, gr�tarele, sansele s-ar putea numi, mai degrab�, nesanse. V� �nchipuiti cum suna pe vremea inundatiilor, c�nd era folosit� cu aceeasi os�rdie aceast� prognoz�?
• Pe bun� dreptate se ar�ta a fi revoltat cineva: �n Rom�nia se �nchid scoli si spitale, dar se construiesc pusc�rii. Piatra Neamt �si va m�ri zestrea turistic� si emblematic� cu o nou� institutie de cultur� destinat� largului public: o pusc�rie modern� si bine dotat�. Cum se spune azi peste tot, la standarde europene. Superb! De bun� seam�, �n fata pusc�riei va fi amenajat� si o parcare. Cu tax� si cu opritori galbene. Si tot �n spiritul consacratei transparente democratice va exista, anual, si o zi a portilor deschise. Elevii vor veni cu clasa si doamna dirigint� s� afle ce-i asteapt� dac� mai copiaz� la teze. Educativ. Poftiti la pusc�rie!
|