Il pastor fido
Iesirea din vis (III) P�lp�iau �nc� ultimele sufl�ri ale lum�n�rilor, iar ceara �nflorise ciudat si l�t�ret pe c�p�t�ile sfesnicelor c�nd deschise anevoie un ochi tulbure si rosu �ncercuit de o orbit� desc�rnat� si v�n�t�. La cap�tul m�inii drepte, dezvelit� p�n� la cot si �ntins� pe lespezile cr�pate, unghiile palmei negre, cu degetele crispate asemeni ghearelor unei r�pitoare, r�c�iau piatra tocit� c�ut�nd parc� un lucru pierdut. Z�cea asa, cu fata �n jos �n mijlocul bisericii si i se p�rea c� aude glasuri de �ngeri murmur�nd molcom c�nt�ri melodioase si imnuri ne�ntelese izvor�nd din �n�ltimea cupolelor si a firidelor tainice. Lum�n�rile �ncepur� s� sf�r�ie si s� sloboad� fum �nec�cios c�tre boltile �ntunecate, �n timp ce ferestrele z�brelite din naos prinser� a se limpezi �n lumina unei gene alb�strii. �si atinti ochiul teaf�r c�tre altar si v�zu catapeteasma ondul�nd usor, ca sub suflarea unui v�nt domol, iar putin �n fata ei, cetluit� �n rama de tinichea, Maica Domnului se uita mustr�tor c�tre cutia cu daruri, zdrobit� de muchia unui topor, at�rn�nd str�mb� �n cheutoarea de tabl�. �ncerc� s� ridice capul si atunci din coltul gurii izbucni precipitat� o suvit� de s�nge ce se prelinse spre g�t, pentru ca apoi s� picure fierbinte pe lespede. Cu ultimele puteri �si trase o m�n� sub piept si �mpinse cu greu trupul strivit, r�sucindu-se pe spate. Horc�ia molcom din g�tlejul �ns�ngerat si ochiul drept se rostogolea panicat �n arcada desc�rnat�, orbec�ind �mprejur, prin umbra cotloanelor. De pe pereti, hoarde de sfinti si �ngeri, r�stigniti �n v�pseluri decolorate �l priveau curios si comp�timitor, preg�tite parc� s� �nceap�, din clip� �n clip�, ritualul unui nou prohod.
„Strig� acum! Cine �ti va r�spunde?“ p�reau s� spun� sfintii, f�r� s�-l scape din privirile lor grave si �ntunecate.
„Nebunul piere ucis de m�nia lui, prostul moare ucis de aprinderea lui“ gl�sui unul b�rbos, sprijinit �n toiag.
„Ai gresit aleg�ndu-ti p�storii! Ei s-au �ndestulat din seul vostru si voi ati r�mas de izbeliste. Oi r�t�cite, numai bune de a c�dea sub cutit“ se auzi un altul de pe peretele din fat�.
„Ferice de omul pe care-l ceart� Dumnezeu! C�ci la el e sc�parea si el ne poate obl�dui �n imensa-i bun�tate“ conchise sf�ntul schiop si toti amutir� pe dat� ridic�ndu-si privirile de la el. Si v�zu cu groaz� umbra urias� a clopotului zv�rcolindu-se �ntre peretii turlei, limba grea de bronz lovind crunt si �nd�r�tnic �n dung�, auzi sunetul grav si p�trunz�tor ce sf�rteca �ntunericul �n vreme ce, �n lumina rosie a lum�n�rilor muribunde, �ngerii palizi si sfintii b�rbosi lunecau t�cuti de-a lungul zidurilor afumate pogor�nd asupr�-i. �n usa rupt�, de lemn, de la intrare cineva boc�nea cu putere.
�nt�i r�suflarea fierbinte izbucnind �n dou� fuioare subtiri din n�rile umede si frem�t�toare, apoi, �nsotit� de un g�f�it gutural, rev�rsarea limbii rosii si flasce printre caninii �ncovoiati, albi ca niste fildesi. Deasupra botului puternic, dou� luciri verzi, t�ioase si imobile str�juite de zv�cnirile scurte, abia perceptibile, ale urechilor triunghiulare. P�r negru, des si lucios, picioare scurte si groase terminate cu labe l�t�rete, piept viguros �nsemnat cu o pat� alburie si, �nghesuit� �ntre picioarele de dinapoi, atingea pardoseala o coad� nervoas� si usor arcuit�. Amusin� de c�teva ori cutia sf�r�mat� de sub marea icoan�, �si plimb� botul pe lespezile podelei, apoi se repezi �ntinz�nd cureaua legat� de les� spre usa altarului, furis�ndu-se pe sub faldurile catapetesmei. „Pe-aici au iesit!“ url� plutonierul si se n�pusti dup� c�ine trop�ind greoi din �nc�lt�rile cazone. Alte dou� perechi de cizme ornate cu placheuri trop�ir� sub bolti �n clipa �n care de afar�, dintr-o p�lnie turtit� de tinichea, aninat� de ulucele putrede, b�l�ng�nindu-se �n v�ntul subtire al diminetii, �ncepu s� r�zbat�, sacadat si �ntrerupt� de p�r�ituri si f�s�ieli, o voce precipitat� si v�duvit� total de intonatie: „Cine si-ar fi asumat �n aceste... vremuri de criz� profund� la nivel mondial... ponsabilitatea guvern�rii... reformele pe care le-am sustinut ... implementat au... modernizarea statului.... administrativ�... �nv�t�m�ntului si s�n�t�tii... guvern... puterea si priceperea... iesit din recesiune si p�n� la sf�r... iesi din criz�... �nregistrat o crestere �n... fi mentinut�... trend ascendent... ciuda greut�ti... reusit s� m�rim pensiile... a salariilor bugetarilor cu... sut�... c�tuim o echip� puternic�... s�nt un om de echi... c�stigarea alegerilor... anul viitor... scop pentru... continua proce... refor... societ�tii... stitutiilor statului... drept... pentru o ro... pt� si puternic�... nu putem s�... at�ta timp c�t aces... s�nt resursele econo... m�surile juste pe care... guver... dureroase dar... cesare... st� perioad� grea pen... vor ar�ta roa... mai t�rziu... s�ntem convinsi c�... at�ta timp c�t... cipiile care... o crestere s�n�toa... miei... ca la negru... vom sti s�... �n continuare... pentru un stat modern... aptat cerintelor actuale... soarta ro... nilor... oart... oar...oaaa... oah... hiii... tail�n hi...tail�n vichte... craft ih... roib�n gut... vas birgs du zobang... dain geziht... in frag�n ghezihte... frig�n sant in dihte main�n... das chind... clain�r hauftigher... caput... var tot!“.
Un fir de v�nt subtire, strecurat pe sub norii r�zletiti, rupti ici - colo de razele soarelui rece, cl�tin� p�lnia turtit� de tabl�, f�c�nd-o s� se izbeasc� de marginea ulucilor. „Var tot!“ mai r�sun� o dat� tinicheaua, dup� care amuti brusc, l�s�nd loc unei linisti nefiresti �n care aproape se auzea fosnetul nisipului spulberat de pe cuprinsurile pustii, str�juite pe alocuri de fantomele scheletice ale unor copaci v�duviti de frunze si de orice urm� de viat�.
Cum �mbelsugat c�dea pe pereti si podele lumina rece si portocalie a diminetii de afar�, se puteau deslusi usor z�mbetele poznase ale �ngerilor si sclipirea sugubeat� din ochii sfintilor b�rbosi de pe pereti. A bunilor si preafericitilor nostri sfinti. (Sf�rsit)
|