La Resurrezione

Iesirea din vis (II)

Un r�cnet grozav s-a auzit atunci din gloat� si mare t�cere se f�cu pentru o clip�. Se repezir� babele pripite �ntr-acolo, fetele se rusinar� si li se �mpurpurar� obrajii. Muierea �ns�rcinat� tipa �n durerile facerii si avea mare chin ca s� nasc�. Oare ce funest� presimtire b�ntuia viscerele femeii si ce oare st�rnise �mpotrivirea pruncului? Oare miile de ani nu pilduiser� �ndeajuns z�d�rnicia nesupunerii lor? Sutele si miile de neamuri petrecute p�n� la ei nu le �nf�tisaser� oare, l�murit, pricina r�ului cuib�rit �ntr�nsii? Se hot�r� s�-i certe. De sub r�d�cina p�rului c�runt izvor�r� brusc stropi de sudoare. �i str�lucea fruntea, �n lumina rosie, asemeni sfintilor si c�nd ridic� dreapta multimea rebel� t�cu dintr-o dat� cuprins� de o mare supusenie. Femeia n�sc�nd� �ntepenise pe spate, cu ochii larg deschisi c�tre ceruri si pulpele desf�cute se asezar�, grele si moi, �n t�r�na n�cl�it� de s�nge. �n bratele unei babe coc�rjate, �nvelit �ntr-o c�rp� murdar�, cineva se preg�tea s� tipe.
„V-ati bucurat si v-ati ďż˝ndestulat cu toatďż˝ mierea pďż˝mďż˝ntului“ - rosti blďż˝nd ďż˝nteleptul cďż˝nd se domolirďż˝ tipetele copilului; atďż˝t de blďż˝nd ca si cum ar fi mustrat un bolnav cďż˝ruia, din vina lui nu i se pot gďż˝si pricini de tďż˝mďż˝duire. „Acum plďż˝ngeti si tďż˝nguiti-vďż˝! Bogďż˝tiile voastre s-au petrecut si hainele sďż˝nt roase de molii. Ca buruiana vďż˝tďż˝mďż˝toare a crescut ďż˝n voi rďż˝ul. Ati gďż˝sit ďż˝n toate pricini de pďż˝cďż˝tuire. Ati cďż˝lcat legďż˝mintele ce vi s-au dat, ati luat din lucrurile date spre nimicire, le-ati furat si ati mintit ascunzďż˝ndu-le printre cele ale voastre. Ati urzit rele si sfaturi rele ati fďż˝cut; acum rďż˝ul a lovit ďż˝n lucrul mďż˝inilor voastre. Dar cel mai mare pďż˝cat a fost acela cďż˝ v-ati ales prost si fďż˝rďż˝ ďż˝ntelepciune pďż˝storii. Ei v-au trimis acum aici, ca pe niste oi ascultďż˝toare. Nici argintul si nici aurul n-au putut sďż˝ vďż˝ izbďż˝veascďż˝. Si acum, dupďż˝ ce singuri ati aprins focul nimicirii la temelia ďż˝ndoielnicelor voastre altare, cďż˝utati disperati calea izbďż˝virii. Dar strďż˝mtďż˝ este poarta si ďż˝ngustďż˝ calea care duce la viatďż˝ si putini sďż˝nt cei care o aflďż˝. Zadarnic vďż˝ ďż˝nvďż˝rtositi asupra zidurilor astea pďż˝rďż˝ginite. Crucea smulsďż˝ din teasta Golgotei nu va ďż˝ncďż˝pea niciodatďż˝ pe poarta asta strďż˝mtďż˝. Fiti dar ďż˝ndelung rďż˝bdďż˝tori, fratilor, pďż˝nďż˝ la venirea clipei cele din urmďż˝!“
„Minti!“ - se sumeti atunci un glas pitigďż˝iat din multime si toate capetele se ďż˝ntoarserďż˝ curioase ďż˝ntr-acolo. Un bďż˝trďż˝n nevolnic ďż˝si fďż˝cu loc cu coatele printre oameni si se protďż˝pi crďż˝cďż˝nat ďż˝n fata treptelor. O cingďż˝toare roasďż˝ ďż˝i ďż˝nvelea precar soldurile chinuite de oasele descďż˝rnate si sub bďż˝rbia ascutitďż˝ se zvďż˝rcolea amarnic gďż˝stireata ďż˝n baierele subrede ale gďż˝tului subtire. „Iatďż˝ pďż˝inea noastrďż˝!“ - zise si desfďż˝cu palmele lďż˝sďż˝nd sďż˝ se vadďż˝ o coajďż˝ neagrďż˝ si sfďż˝rďż˝micioasďż˝ ca un bulgďż˝re de noroi ďż˝ntďż˝rit. „Era caldďż˝ cďż˝nd am luat-o ca merinde de acasďż˝ si acum s-a uscat si s-a mucegďż˝it. Burdufurile ďż˝ste de vin cďż˝nd le-am umplut erau noi de tot si iatďż˝-le, s-au rupt; hainele si ďż˝ncďż˝ltďż˝rile noastre s-au ďż˝nvechit de lungimea drumului. ďż˝ndurďż˝-te de gloata ďż˝nfricosatďż˝ care asteaptďż˝ de la tine izbďż˝vire. Aratďż˝-ne iesirea! Stim cďż˝ drumul pe aici trece, prin cucernicia acestor ruine, prin fumul gros de tďż˝mďż˝ie ce abureste peretii, printre lumďż˝nďż˝rile acelea ce licďż˝resc tainic ďż˝ndďż˝rďż˝tul portii din spatele tďż˝u. Fii povďż˝tuitorul nostru si nu te vom vinde, fii mďż˝ntuitorul nostru si nu te vom ispiti; nu vom pune la ďż˝ndoialďż˝ cuvďż˝ntul tďż˝u si ďż˝n noi nu vei gďż˝si pricini de nemultumire.“
Cum nu primi nici un rďż˝spuns si nu vďż˝zu nici un semn de ďż˝ncuviintare pe chipul celui de pe scďż˝ri, lďż˝sďż˝ bratele slďż˝bďż˝noage sďż˝ cadďż˝ pe lďż˝ngďż˝ trupul ďż˝mputinat si continuďż˝ cu glas rďż˝gusit: „Pe-aici a fost verdeatďż˝ cďż˝ndva; si pomi au fost si cďż˝nt de pďż˝sďż˝ri. Se jucau sprintare izvoarele printre gleznele fetelor, iar ďż˝n iarba ďż˝naltďż˝ si grasďż˝ fosneau speriate jivinele. Ciobani voinici coborau din munti si se descopereau ďż˝n fata lďż˝casului tďż˝u; se ďż˝nchinau smeriti si apoi se pierdeau ďż˝n urma caprelor prin vďż˝ile mďż˝noase; se ďż˝ndestulau cu cele roade si noaptea ďż˝si asudau muierile sub velinte. De pe coperisuri povďż˝rnite se iteau seara fuioare de fum si ďż˝nlďż˝untru aburul mďż˝mďż˝ligilor dospea aromitor sub grinzile somnoroase. Soarele ďż˝ncďż˝lzea ziua bďż˝tďż˝turile, noaptea trupul rotund al lunii priveghea licďż˝rul stelelor, ploile cďż˝deau darnice asupra brazdelor, omďż˝turi curate se asezau temeinic peste cuprinsuri si toate ne erau bune si dďż˝tďż˝toare de multumire. Dar nu ne-au fost de ajuns si am voit altele si am tďż˝njit dupďż˝ desertďż˝ciuni. Dacďż˝ oile noastre ni s-au pďż˝rut putine si slabe am omorďż˝t ciobanul cel vrednic si fudul si i-am luat oile; dacďż˝ mosia vecinului nostru rodea mai cu spor i-am cďż˝lcat cuprinsul si ne-am rďż˝zboit cu vecinul; dacďż˝ izvorul nostru nu era destul de limpede l-am tulburat si pe cel al fratilor nostri. Si cum ďż˝ncepuserďż˝ sďż˝ ne nďż˝pďż˝deascďż˝ spaimele am hotďż˝rnicit cu foc mosiile noastre si foc mocnit am pus la temelia sďż˝lasului vecin. S-au ďż˝nvolburat apele si au prins sďż˝ fiarbďż˝, boli rele s-au nďż˝pustit asuprďż˝-ne, soarele a pďż˝lit si s-a topit ďż˝n ďż˝nalturi si atunci s-a zguduit pďż˝mďż˝ntul si s-a cutremurat, semn cďż˝ cineva se mďż˝niase. Si care din noi nu s-a sfďż˝rsit atunci, a luat cu sine merinde si s-a grďż˝bit sďż˝ fugďż˝ din fata urgiei. Dar cerul se ďż˝nrosea mereu asupra noastrďż˝ si tďż˝rďż˝na frigea amarnic tďż˝lpile desculte, pďż˝inile au ďż˝nceput sďż˝ se ďż˝mputineze si puterile sďż˝ ne lase... „Si acum vďż˝ ďż˝ndeamnďż˝ disperarea“ - ďż˝l ďż˝ntrerupse tďż˝ios ďż˝nteleptul - „acum, cďż˝nd v-ati lepďż˝dat de toate si vďż˝ credeti curati si neďż˝ntinati ca pruncii, acum cďż˝nd v-ati dumirit de neputinta voastrďż˝, vďż˝ amďż˝giti sperďż˝nd ďż˝ntr-o iesire pe brďż˝nci din visul acesta nefericit.“
C�teva clipe toat� adun�tura st�tu nemiscat�, �mpietrit� ca un imens animal, cuprins� de o liniste ciudat� si r�u prevestitoare. �ncet, �ntoarser� spatele v�lv�t�ii care cotropea orizontul si umerii li se �mpurpurar�, �n vreme ce c�p�t�nile prinser� un nimb rosiatic asemeni sfintilor. �n clipa aceea pricepu totul si �ntelese c� nu va mai avea timp nici m�car s�-si fereasc� trupul din calea lor. Cu un urlet �nsp�im�nt�tor de fiar� fl�m�nd� si at�tat�, multimea se n�pusti orbeste �nainte, spre treptele l�casului. (Va urma)